La Dolce Vita, un film cult despre bogații și mondenii anilor de dinainte de începutul Războiului Rece și despre ceea ce avea să se dezvolte apoi ca o industrie media – munca de paparazzo -, are legătură într-o mică măsură cu România. Deși mulți cunosc și apreciază filmul lui Federico Fellini din 1959 – puțini știu că Nadia lui Fellini era româncă și o chema în realitate Nadia Cujnir-Herescu. Născută la Bucureşti în 1923 dintr-un tată rus şi o mamă basarabeancă, Nadia s-a căsătorit cu celebrul prinţ Constantin („Bâzu”) Cantacuzino, aviator în timpul războiului și denumit în unele cercuri „prințul playboy”.
La sfârșitul anilor ’40, după cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea comuniștilor la putere, cei doi au părăsit România și s-au refugiat la Paris. Chiar dacă este cunoscută mai ales pentru scena de striptease incendiară (pentru vremurile acelea) din filmul lui Fellini, ea a debutat în film în 1949, în pelicula franco-austriacă „L’Inconnu d’un soir” alături de Claude Dauphin.
Primise rolul principal, cel al unei chelnerițe tinere care tânjește să devină star de cinema. Pe parcursul carierei a mai jucat și alături de actori ca Marcello Mastroianni, Vittorio de Sica sau Errol Flynn. După moartea lui Constantin Cantacuzino din 1958, Nadia Gray a primit cetățenia franceză (în 1964). A renunțat însă la aceasta atunci când s-a stabilit în SUA – în urma unei căsătorii cu Herbert Silverman (în 1967), un avocat newyorkez. Din 1976, de când a renunțat la cariera sa de actriță, Nadia s-a concentrat pe muzică și devenise una dintre cele mai cunoscute cântărețe de cabaret. Nu putea să stea departe de scenă: “tatăl meu, care fusese un avocat excelent căruia îi plăcea teatrul mi-a spus pe când eram doar un copil că marii avocați sunt mari actori care spun cele mai mărețe povești, așa că am dezvoltat o obsesie pentru actorie, pentru scenă“. Așa se face că, în 1976, Nadia, soția unuia dintre cei mai bogați americani, s-a apucat de cântat în clubul Spindletop de pe Broadway. “Refuz să stau acasă, să joc brige și să mă îngraș” – declara ea despre decizia de a intra în viața de noapte a cabaretului. A murit în 1994, în Manhattan, în urma unui atac de cord.
Nadia a fost o admiratoare înfocată a regelui Carol în copilărie, iar atunci când a avut ocazia să-l vadă de la balconul casei unde locuia, la trecerea cortegiului roial pe stradă, a aruncat spre acesta câteva flori. Gestul ei n-a fost tocmai apreciat, iar familia sa a avut parte de neplăceri din cauza fetiței Cujnir. Nadia Cujnir a urmat cursuri de teatru încă din adolescență, iar în 1946 deja își începuse cariera în teatru. În timpul unei călătorii cu avionul alături de mama sa, și-a cunoscut viitorul soț, Constantin Cantacuzino, care era prinț, pilot și șef al Liniilor Aeriene Române. Se pare că unul dintre motoarele avionului luase foc, iar Cantacuzino a fost obligat să aterizeze de urgență. Înainte însă de manevra salvatoare a ținut să îi asigure personal pe toți pasagerii că sunt și vor fi în siguranță. Atunci a remarcat-o pe Nadia și s-a îndrăgostit de ea. La doar un an de la eveniment, cei doi au decis să se căsătorească, iar după ce s-a mutat în Paris tânăra familie a avut parte de o viață intensă, cosmopolită, cei doi fiind nelipsiți de la petreceri. Într-un final, viața socială și mai ales pasiunea ei pentru actorie (cu care el nu era de acord) i-a despărțit. Atunci când prințul a murit, în 1959, ei nu mai erau de o vreme împreună, iar Nadia devenise deja unul dintre cele mai mondene personaje feminine (singure). De altfel se spune că rolul său din filmul lui Fellini este mai degrabă un rol cameo decât un rol clasic. Cuplul n-a avut copii. Nadia explica într-un interviu pentru ziarul Reading Eagle în 1976 că, deși au avut parte de o căsnicie de 15 ani, nu și-au dorit urmași pentru că lui Bâzu nu-i plăceau copiii iar ea nu considera că avea instincte materne foarte dezvoltate.
A mai apărut apoi în câteva filme, rar, în roluri secundare: Mr. Topaze (în 1961, cu Peter Sellers), Maniac (1963, Michael Carreras), The Naked Runner (1967, Sidney J. Furie) și Two for the Road (1967, Stanley Donen). Nadia Gray a mai avut parte de câteva roluri și în seriale tv mai puțin cunoscute. În România a jucat teatru (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), pe scena de la Majestic, acolo unde scriitorul Ionel Teodoreanu a remarcat-o. A devenit apoi obsedat de frumusețea ei. Din păcate pentru el, Nadia, care era deja căsătorită cu Bâzu, nu avea ochi pentru altcineva. Așa se face că zecile de scrisori de amor și buchete de flori trimise de Teodoreanu au rămas fără nici un răspuns din partea actriței românce. Se spune că după ce a realizat că iubirea sa pentru Nadia este neîmpărtășită, Ionel Teodoreanu a început să bea, deși până atunci nu prea pusese gura pe alcool.
Citiţi şi
Jeanne Moreau – “Am sedus mulți bărbați, dar n-am cunoscut dragostea absolută”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
