Liberalii, care în restul lumii trec drept oameni iubitori de libertate, în România fac târâș pe coate și-și scutură nesățioși limbile spre bucile următorului uns, ca ultimele lichele.
Fără simț critic, fără bun simț, fără simțul ridicolului, liberalii au devenit o culme a penibilului, într-o lume politică unde e concurență mare între penibili. A ajuns Ciolacu să pară o somitate când îl pui lângă alde Cîțu-Ciucă.
De fapt, liberalii au încetat de multă vreme să mai fie un partid politic (au mai înghițit și broasca râioasă a partidului condus cândva de turnătorul Petrov).
Rezistă Ciucă mai mult decât un sul de hârtie igienică?
Disciplinați ca la unitate, liberalii sunt acum o armată de gândaci de bucătărie, întorși cu cheia de președintele-golfeur, a cărui prestație lamentabilă te face să regreți până și o cutră bătrână ca Băsescu.
Iohannis și-a făcut toate capriciile la vârful acestui fost partid politic, a pus și a dat jos după cum a avut chef tot felul de cârpe politice.
Acum, după ce în urmă cu câteva luni și-a asmuțit slugile să-l umple de limbi pe minionul finanțist Cîțu, s-a făcut vremea ca alt impostor să fie purtat de harnicii liberali pe umerii lor de hamali umili.
Se va întrona, desigur, generalul doctor plagiator Ciucă. La guvern, precum și la partid, facă-se voia lui Iohannis, care la rândul său face voia… Dar ce mai contează? O să reziste Ciucă mai mult decât un sul de hârtie igienică? Acesta e nivelul liberal, aceasta e întrebarea.
Foto: Lucian Alecu
Plânge Nenea-n mormânt
Micuțul Boc, brelocul preferat al lui Petrov, Flutur, prietenul ovinelor, și „patriotul” Rareș Bogdan, care e leit Păcăliciul din cărțile de joc Păcălici, bravi soldați ai partidului, care se băteau la dindărătul lui Cîțu ca turcii la porțile Vienei, se vor vedea nevoiți, of, a câta oară?, să schimbe din nou dosul de lins. Pe de altă parte: mersi, când nu ai coloană vertebrală e ușor să te strecori așa, ca duhu-n lampă, între bucile noului împuternicit.
Dacă ar vedea piesa jalnică jucată de liberali, nici Nenea Iancu n-ar mai râde. Farfuridi și Brânzovenescu erau oameni întregi pe lângă epigoni. Ar fugi iar Nenea la Berlin, să moară acolo, departe de vlahi și valahia-n cerc. Departe de toate dezgustătoarele creaturi care teoretic fac politici publice, dar practic produc doar gargară, scârbă și stări de vomă.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy!🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Poftă mare la cafeluță și la vot
Cu infinită tristețe și cu mare scârbă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
