Se pare că marile monarhii au găsit mereu un aliat în cea de-a șaptea artă care le-a prezentat spectatorilor figurile emblematice în diferite nuanțe. Așa se face că de la împărăteasa Sissi (Elisabeta de Wittelsbach) – soția lui Franz Joseph al Austriei – până la Maria-Antoaneta a Franței, viețile domnițelor au fost un bun prilej de scormonire printre biografiile istorice. Acțiunea capătă și mai multă greutate dacă în spatele camerei de filmare se poziționează o femeie-regizor. Experiența cineastei Sofia Coppola a deschis acest culoar în care perspectiva feminină asupra experiențelor din marea istorie devine una incitantă. Recent, Josie Rourke, regizoare de teatru și film, s-a aventurat pe această cărare și-a adus în fața publicului teribila poveste a reginei Mary/Maria Stuart în Mary Queen of Scots. Actrițe celebre precum Katharine Hepburn (în Mary of Scotland, 1936) sau Vanessa Redgrave (în Mary, Queen of Scots, 1971) au întrupat, pe marele ecran, această faimoasă suverană. Regină a Scoției încă din leagăn, regină (efemeră) a Franței, mult timp prizonieră a verișoarei sale, Elizabeth I a Angliei, fiica lui Jacques al V-lea avea să cunoască unul dintre cele mai romanești destine din istorie. Dovedind o deplină maturitate artistică, Josie Rourke glisează între teatru și film, oferind o perspectivă nouă asupra destinului istoric a două femei puternice.
Pornind de la scrierile lui John Guy, din „Queen of Scots: The True Life of Mary Stuart”, adaptate într-un scenariu realizat de Beau Willimon, atentă la detalii, subtilă, Josie Rourke filtrează informația istorică, contextualizează și livrează o dramă istorică în care se duelează două femei puternice din Anglia secolului al XVI-lea. Ecorile în actualitate sunt cu atât mai puternice cu cât mișcarea feministă în lumea cinematografiei a căpătat un suflu nou. Alegerea distribuției a însemnat o reușită, căci de pe afișul peliculei se profilează aluziile: Margot Robbie în postură de Elisabeta I/Queen Elizabeth sugerează „Born to Power”, iar suava Saoirse Ronan, în rolul lui Mary Stuart, îi dă replica „Born to Fight”. Într-o lume patriarhală, rivale în sfera puterii, dar și în dragoste, cele două regine trebuie să decidă cum să joace „cartea căsătoriei” în așa fel încât să-și păstreze și independența.
Așadar, regină a Franței la șaisprezece ani, și văduvă la doar optsprezece ani, Mary Stuart desfide presiunea curții de a se recăsători. În schimb, ea se întoarce în Scoția natală pentru a-și revendica tronul care i se cuvenea de drept. Atât Scoția, cât și Anglia se află sub controlul puternicei Elisabeta/Elisabeth I. Fiecare tânără regină o prețuiește pe cealaltă cu o fascinație amestecată cu teamă. Hotărâtă să fie mai mult decât o figură simbolică, mai tânăra Mary își exprimă dorința de a revendica tronul Angliei, amenințând, astfel, suveranitatea reginei Elisabeta. Urmează un șir lung de trădări, revolte și conspirații la ambele curți, care vor pune pericol ambele tronuri și care vor schimba cursul istoriei.
Filmul, care începe cu un coșmar-premonitoriu al tinerei Mary, prezintă modul în care două regine au încercat să mențină pacea, dar toate acțiunile lor au fost spulberate de mașinăriile politice întreținute de bărbații din preajma lor. Orice încercare de coexistență pașnică era, imediat, zdrobită de faptele conspiratorilor politici și de acțiunile grupurilor religioase rivale din ambele tabere. Margot Robbie reflectă perfect imaginea de suveran-outsider într-o lume dominată de bărbați, iar filmările cu drona (impresionantele peisaje naturale și castelele medievale din Regatul Unit) amplifică măreția personajului istoric, care ascundea o femeie nevoită să-și renege feminitatea de dragul puterii. Perucile o ajutau să împodobească masca unei „leoaice politice”. Teatralitatea shakespeariană, împodobită în fastuoase costume realizate de designerul Alexandra Byrne se conjugă de minune cu ilustrația muzicală creată de Max Richter, învăluie spectatorul și îl invită la reflecție. Experiența teatrală a realizatoarei se face simțită în toate detaliile, în finețea imaginilor-metaforă, conferindu-i acestei producții destinate marelui public un plus de rafinament.
După un lung prolog, o identificăm pe Mary Staurt – văduvă la nici douăzeci de ani -, îndârjită să-și recapete puterea. Întoarcerea ei reprezenta o amenințare atât pentru fratele ei, cât și pentru verișoara sa, regina Elisabeta I. Chipul tinerei actrițe seamănă cu acele sculpturi (figura unei femei) așezate pe navele/vasele de război: ascuțită, aprigă și sfidătoare. În 1561, tânăra văduvă a lui Francisc II se întorcea din Franța într-o Scoție măcinată de luptele religioase și îi solicită protecție fratelui său vitreg, James, Earl of Moray (James McArdle). Simpla ei prezență reprezenta o provocare. Acesta e doar începutul unei strategice confruntări cu Elizabeth I. Între ele se stabilește o relație pe muchie de cuțit (duel, dar și un soi de solidaritate feminină); ambele femei știau prea bine ce însemna să fii singură, înconjurată de bărbați care jucau dublu. Licențele creative se întrevăd încă de la primele cadre, fiindcă spectatorul contemporan va trebui să facă un exercițiu de imaginație și să (între)vadă cum era viața din spatele portretelor din cărțile de istorie (imaginile din budoarele reginelor, cu nobilimea sau oamenii simpli de la Curte sunt grăitoare). Devine mult mai simplu de sugerat acel „Sixteenth-century royals, they’re just like us!” Chipul proaspăt, inspirând dârzenie, al lui Saoirse Ronan apropie și mai mult eroina de lumea de azi, căci lupta sa pentru libertatea religioasă, opțiunea pentru orientarea de gen (apropierea de nonconformistul bisexual David Rizzio, interpretat de carismaticul Ismael Cruz Córdova), ripostele față de John Knox (David Tennant) ne trimit cu gândul la o veritabilă „regină” din secolul XXI. În vreme ce Mary acceptă relația cu alunecosul nobil catolic Henry Darnley (Jack Lowden), care emisese pretenții asupra puterii, verișoara sa, Elizabeth I, era sfătuită să se folosească de misoginia lui John Knox pentru a o destabiliza pe tânăra sa rivală. Intriga plutește peste tot. Trădată și de cel de-al treilea soț, Earl of Bothwell (Martin Compston), Mary fuge în Anglia. Pe acest teritoriu, va trăi tot restul vieții sale, în închisoare, înainte de a fi condamnată la moarte pe baza unor așa-zise acuzații de trădare.
Cea care semnează condamnarea e chiar Elizabeth I. Confruntarea dintre cele două mari rivale aparține ficțiunii, deși au purtat o îndelungată corespondență, nicio mărturie documentară nu atestă întâlnirea & discuția suveranelor, dar cineasta își rezervă dreptul de-a avea o perspectivă/„replică” personală. Permanenta juxtapunere a planurilor/taberelor menține dramatismul, deși sensibilitatea modernă se simte, mai ales în lejeritatea cu care sunt tratate relațiile intime (scenele de alcov). Presată de bărbații de la Curte, dar și obsedată de propria sa imagine, Elizabeth I se lasă convinsă că atrăgătoarea Mary trebuie să piară. Secvența-cheie este întâlnirea dintre marile rivale. Bunăoară, printre faldurile albe ale unor țesături și aburii naturali, într-o lumină filtrată, sunt reflectate ravagiile făcute de pojar pe chipul roșcovanei Elizabeth, în puternic contrast cu delicatețea de porțelan a tenului Mariei Stuart. Aparent solidare, la un anumit punct, cea mai puternică dintre cele două femei alege să o doboare pe cealaltă care deținea frumusețe, tinerețe, maternitate și dârzenie. Lecția crudă a „bărbăției asumate” („I have the heart of a man, not a woman, and I am not afraid of anything”) îi va întări puterea politică celei care va deveni glorioasa făuritoare a unui bogat imperiu. Devine liberă opțiunea (pentru fiecare dintre spectatori) de a decide care dintre leoaice a fost mai puternică. Finalul brusc – ca o decapitare – confirmă dorința cineastei de a oferi această posibilitate spectatorului din secolul XXI.
Regia: Josie Rourke
Scenariul: Beau Willimon după „Queen of Scots: The True Life of Mary Stuart” de John Guy
Imaginea: John Mathieson
Montajul: Chris Dickens
Muzica: Max Richter
Distribuția:
Saoirse Ronan – Mary, Queen of Scots, Maria, regina Scoției, verișoara reginei Elisabeta
Margot Robbie – Queen Elizabeth I, regina Angliei și a Irlandei
Guy Pearce – William Cecil, sfetnicul reginei Elisabeta
David Tennant – John Knox, cleric protestant
Jack Lowden – Lord Darnley, al doilea soț al Mariei Stuart
Joe Alwyn – Robert Dudley
Ismael Cruz Córdova – David Rizzio
Durata: 125 min
Premii, nominalizări:
Premiile Oscar 2019 :
| Categoria | Rezultatul |
| Cel mai bun machiaj | |
| Jessica Brooks | Nominalizat |
| Marc Pilcher | Nominalizat |
| Jenny Shircore | Nominalizat |
| Cele mai bune costume – Alexandra Byrne | Nominalizat |
Premii BAFTA 2019
| Categoria | Rezultatul |
| Premiul BAFTA pentru machiaj şi hairstyle – Jenny Shircore | Nominalizat |
| Premiul BAFTA pentru cele mai bune costume – Alexandra Byrne | Nominalizat |
| Premiul BAFTA pentru cea mai bună actriţă, rol secundar – Margot Robbie | Nominalizat |
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Ziua în care am divorțat de mama
Să-ți iubești destinul, chiar și când îți pare un dezastru
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
