Inima e un organ care se lasă întins. Poţi să faci cam ce vrei cu ea, are muşchi rezistenţi şi nişte ochi şi niste urechi numai ale ei, care văd şi aud totul şi o fac, din vulnerabila de serviciu, agentul secret şi incredibil de puternic.
Cu toate acestea, deşi inima este prin excelenţă elastică, uneori deformările asupra ei sunt plastice. Adică, după un impact oarecare, inima nu-şi mai revine la forma iniţială – naiba ştie care o mai fi şi asta. Ci rămîne chircită şi aşteaptă transplantul salvator. Lista de transplant în cazuri de infarct neclasic este însă mult mai lungă decât cea a bolnavilor cardiaci pe bune, de aceea rândul la o nouă şansă la viaţă, ca să zic aşa, vine foarte târziu, adică, de cele mai multe ori, niciodată.
Cercetătorii britanici nu au descoperit deocamdată cum reuşeşte să supravieţuiască o inimă maltratată şi fără capacitatea de a se întoarce la ceea ce era ea odinioară. Unii spun că, de fapt, ea nici măcar nu mai trăieşte cu adevărat şi că posesorii mai circulă câţiva ani pe Pământ doar din inerţie.
Inerţia este o altă lege a fizicii, despre care profanii spun că e rea, vecină cu rutina şi cu compromisul. Alţii însă vorbesc despre ea ca şi cum ar fi Marele Colac de Salvare al Universului. O lege care dacă nu i te supui tu, te supune ea, mai devreme sau mai târziu, mai ales dacă inima ta nu s-a reabilitat.
Alţii cred că, de fapt, fiecare dintre noi are mai multe inimi, unele mai elastice, altele mai rigide. Şi că le folosim instinctiv, pe rând, ştiu ele când să intre în acţiune şi să se înlocuiască. Poate că nu simţim cu aceeaşi inimă pentru toţi oamenii. Dacă stau să mă gândesc bine, acesta trebuie să fie răspunsul.
Altfel nu am avea cum să ducem toate coroanele şi spinii pe o singură bucată de muşchi roşu şi uşor de impresionat. Cred că avem unele mai mici şi mai Made in China pentru ce nu e chiar foarte important şi unele mai forţoase şi mai de firmă pentru clipele cu adevărat solicitante.
Eu nu ştiu ce inimă am acum în piept, din garnitura de tic-tac-uri. Probabil este o inimă confuză, care face scurtcircuit cu creierul, la fel şi el. Probabil e o inimă puţin amorţită, cu chef de râs, dar şi de odihnă. În inima ei, inima mea se scutură puţin de scame şi de incidente nedorite. Are un tratament ca de spa, cu prieteni la ceas de aseară şi cu pizza plină de sos picant. Vrea să mai respire un pic, să se mai joace. Apoi va intra la lucruri serioase.
Inima aceasta sau poate alta, mai tânără.
Citiţi şi
Țara în care nu te poți compromite
Comunicarea în cuplu este cheia unei relații sănătoase
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
