Am o prietenă care obişnuieşte să își ia două săptămâni de concediu, de Crăciun și de Paște, ca să facă ordine și curățenie generală. M-a întrebat ieri când încep curățenia de Paște și m-am gândit că eu nici pe aia de Crăciun n-am terminat-o, că mie îmi plac începuturile, dar nu mă împac cu sfârșiturile. Am o problema și cu cheful, nu reușesc să-l urnesc din loc, iar zilele acestea frumoase și însorite de primăvară nici nu mă ajută să mă hotărăsc. Și nici astenia.
Aseară m-am apucat să schimb bateria balanţei de bucătărie, iar în neîndemânarea mea am scăpat-o din mâini și dusă a fost, sub frigider.
Am mutat frigiderul și m-am luat cu mâinile de cap când la inventar mi-au ieșit: două boabe de struguri stafidite, 1 euro rostogolit, vreo câteva piese rotunde și micuțe din brățara fiică-mii, o bucățică din paharul spart de mine de Crăciun, un bilet de tramvai și o cantitate semnificativă de rotocoale groase și pufoase de praf de stele. Bine, nu erau de stele, dar mie îmi place să înfrumusetez, măcar lingvistic, orice nimic.
Astăzi îmi propusesem să încep marea aventură a curățeniei, dar m-am trezit cu nasul înfundat, durere de oase, de cap și lipsă acută de chef.
O’Hara, nu-i așa că și mâine e o zi? 🙂
Acum câteva zile îmi povestea o altă prietenă, de data asta împătimită sau mai degrabă stresată de gătit, nu de curățenie, că și-a făcut o lista de cumpărături lungă cât Marele Zid Chinezesc, că are oaspeți, dar că încă nu s-a hotărât ce să gătească. Şi parcă vede că o să umple cămara și congelatorul cât să hrănească un batalion, că o să se târască mâncarea prin frigider și prin casă o săptămână și toți or să strâmbe din nas când o să le pună pe masă, trei zile la rând, carne, sarmale, drob, pască, ciorbă de burtă, salată de boeuf, cozonac.
“Doamne, tu cum poți să fii atât de calmă, că mă și enervezi”, m-a certat ea prietenește.
Eu, în afară de ouă vopsite, nu fac nimic tradițional. Nu gătesc mâncăruri elaborate. Suntem adepții mâncărurilor rapide, sănătoase, fără zeci de ingrediente care mai de care mai sofisticate. Nu se dă nimeni în vânt după sarmale, miel, ciorbă de burtă, drob și alte mâncăruri tradiţionale românești, așa că nu stau să gătesc doar pentru că așa cere tradiția. Am abandonat de mulți ani practica alergatului prin magazine cu liste kilometrice, sacoșe ultra-pline, nervi și gătit până la epuizare. Gătesc ce le place și, Slavă Domnului, nu flambeuri, sufleuri, gelatine, foie gras, tarte și tartine, aspic…
Acord mai multă atenţie ornamentelor, pregătite împreună cu copiii, care transformă o masă normală într-una festivă. Sunt concentrate asupra bucuriei de a sta împreună, de a ne simți bine, de a avea conversații cu miez, sunt pentru divertisment și veselia jocurilor de societate. Desigur, şi un picnic e binevenit, dacă vremea permite.
Sărbători așa cum vi le doriți, dar și relaxate și odihnitoare!
Pe Marietta o găsiţi întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Fii atent la asta când reamenajezi bucătăria!
UMOR! Lucruri care sunt diferite în Europa (după americani)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
