Cred că niciodată n-au fost mai atent pigulite arcele ce împodobesc (sau nu) fața unei femei. Dovezi ale interesului pentru frumusețea chipului vin din urmă cu câteva mii de ani pe parcursul secolului al VIII-lea, un curent denumit Hikimayu le-a determinat pe femeile care făceau parte din rândurile nobilimii japoneze să își îndepărteze sprâncenele naturale și să le deseneze mai apoi în formă arcuită, tehnică ce a atins apogeul din punct de vedere al rafinamentului în secolul al XII-lea.
Femeile care făceau parte din elita japoneză au început să poarte costume elaborate, păr foarte lung și sprâncene desenate în formă ovală. În acest fel expresiile lor rămâneau neschimbate și astfel nu transmiteau nici o emoție, făcându-le să pâră încrezătoare și privilegiate, indidferent de sentimentele lor adevărate.
Hikimayu a fost tehnica japoneză de a elimina sprâncenele naturale şi de a desena apoi forme noi, arcuite
Un lucru este evident azi: forma sprâncenelor este importantă pentru că acestea ne încadrează ochii, iar ochii sunt, nu-i aşa, ferestrele sufletului.
Madonna, în fel şi chipuri…
Cum a evoluat moda sprâncenelor şi de ce acestea pot să ne fie cel mai de preţ accesoriu, iată o trecere prin diferite perioade, din anii 20 până azi, a stilului în care s-au purtat: subţiri, arcuite, drepte, rotunjite, stufoase… În toate formele şi felurile posibile, pentru că fiecare chip este unic.
Stea a filmului mut în anii 20, Clara Bow îşi purta sprâncenele extrem de subţiri şi lungi, ceea ce dădea privirii un aer meditativ.
Sprâncenele subţiri şi curbate ale actriţei Jean Harlow au definit anii 30.
Cu Lauren Bacall, promotoarea unei senzualităţi aparte, anii 40 arată mai natural în ce priveşte stilul sprâncenelor. Acesta sunt mai groase, arcuite elegant, o formă rapid preluată de femeile obişnuite.
Anii 50… Audrey, Marilyn sau Liz Taylor, toate cu sprâncenele lor stufoase, negre, îngroşate şi cu creionul pentru a obţine acel look îndrăzneţ. Au păstrat formele simple din deceniul anterior, dar efectul a fost mai pronunţat.
Sprâncenele actriţei Sophia Loren au stârnit poate cele mai multe poveşti, cel puţin în anii 60: ea şi le-a ras complet şi apoi le refăcea cu migală, zi de zi, o tactică pe care a folosit-o perfect şi care i-a scos în evidenţă şi mai mult frumuseţea.
Sprâncenele devin mai ample în anii 70, apoi în 80 este îmbrăţişată deviza more is more. Desigur, direcţia a fost schimbată în anii 90, când minimalismul pune stăpânire pe aspectul sprâncenelor. Acesta este momentul în care sprâncenele se metamorfozează în fel şi chip – sunt decolorate, pensate intens şi finisate foarte departe de natural.
Anii 70 ani popularizează sprâncenele cât mai naturale şi multe femei o imită pe Lauren Hutton; astfel, pensetele sunt uitate şi sprâncenele nemodificate dau chipului un aer proaspăt, tineresc
Sprâncenele bogate ale lui Brooke Shields dau impresia unui aspect oarecum neîngrijit, însă au fost mereu perfect modelate cu creionul şi alte tehnici şi au determinat stilul anilor 80 în moda sprâncenelor
Subţiri să fie. Aceasta a fost, se pare, deviza anilor 90 în moda sprâncenelor; Drew Barrymore a fost una din actriţele care le-a făcut pe femei să se reîntoarcă la pensete.
În anii 2000, Arizona Muse şi Cara Delevingne (în imagine) păstrează aspectul sprâncenelor cât mai aproape de natural, iar definiţia lor cea mai bună ar fi – cu cât mai groase, cu atât mai bine.
Pentru anii 2010, Lily Collins (fiica muzicianului Phil Collins), cu sprâncenele ei negre, unite, aproape bărbăteşti, arată cât se poate de feminină.
Şi totuşi, când vine vorba de sprâncene, ca despre multe alte lucruri, să nu uităm că nu ne stă bine ce se poartă, ci mai degrabă ceea ce ni se potriveşte. Dar ce ni se potrivește, aceasta-i întrebarea. Că sprâncenele, în forma și lungimea potrivite, cum am văzut, pot schimba subtil fizionomia și luminozitatea feței, a privirii, te pot chiar întineri și ce femeie după 40 de ani nu-și dorește să păstreze liniile ascendente din tinerețe. Nici asta nu e moft și nici cu timpul nu ne mai place să glumim – să le creionăm zilnic sau să le vopsim la salon tot la două săptămâni… Însă ce te faci când te naști cu o asimetrie, când suferi de o boală care are ca efect secundar căderea firelor de păr, când desimea sprâncenelor e inegală? Vă spun eu ce: le tatuezi fir cu fir. Hairstroke se cheamă procedura sau sprâncene fir cu fir. Vedeți mai jos un exemplu și apoi vă explic.
Forma potrivită şi perfectă pentru chipul tău se obţine cel mai bine într-un cabinet de specialitate, cu ajutorul unui stilist profesionist, în două ședințe: prima, mai lungă – 1-1,5 ore, după caz -, în care măsurăm, alegem nuanța, desenăm conturul și ne punem de acord, apoi se tatuează liniuțe fine care imită perfect firele de păr, totul sub anestezie locală cu ajutorul unei creme. Cea de-a doua ședință, mai scurtă, se face după patru săptămâni, doar pentru retușuri fine. Tehnica este impecabilă, aparatura – de ultimă generație, rezultatele – fără cusur. Cât durează culoarea pe piele? Între 10-12 luni. Perioada de vindecare a micilor “tăieturi” făcute de acul superfin? Maximum două săptămâni în care trebuie să protejați zona de apă, creme, makeup, demachiant. Să știți că, din spusele femeilor care au trecut prin vabinetul meu, nu e chiar atât de sâcâitor pe cât pare la prima citire. Să vă mai înșir acum avantajele? Doar unul singur: nu veți mai avea grija sprâncenelor decât câteva minute la câteva zile pentru a pensa ce crește pe lângă. În rest, fie veți primi complimente pentru forma fără cusur, fie nu, dar privirile celorlalte femei vor spune exact ceea ce deja știți: există acum un motiv în plus să fiți invidiate. 🙂
Vă aștept pe la mine, fie și numai pentru o consultație. Unde? Aici mă găsiți. Sau pe Facebook.
Citiţi şi
Aceste fotografii, aceste momente în timp…
De ce și-ar face cineva implant de păr – convingeri, pe bune!
Bare is Beautiful (Fără fard e minunat)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
