Lăsaţi-o în pace pe Coco Chanel!

1 August 2011

“Coco Chanel: Viaţa intimă” este noua carte scrisă de biografa Lisa Chaney.

Din titlu vă daţi seama că ea conţine detalii picante încă nedescoperite: cum că ar fi avut o atitudine deschisă faţă de bisexualitate, o aventură cu pe-atunci-căsătoritul Salvador Dalí, un iubit german, pe nume Hans Günther von Dincklage, care ar fi fost spion nazist. Şi, dacă nu era destul, Coco mai consuma şi droguri – opiacee. Nţ, nţ nţ, bad, bad girl…

E foarte trist că cineva scotoceşte în trecutul cuiva faimos nu pentru ca să repare postum vreo nedreptate, ci doar pentru a face una. Şi e şi mai trist că există cumpărători. Eu, una, dacă aş fi o admiratoare înfocată, din respect, n-aş cumpăra o astfel de biografie. Mi-ar fi de ajuns să ştiu că femeia aceasta a revoluţionat moda.

Trecutul acestei femei a exercitat o atracţie de înţeles până la un punct. Două filme recente – “Coco Before Chanel“, povestea de dragoste cu Arthur “Boy” Capel, plus câteva flirturi cu nişte baroni şi “Coco Chanel & Igor Stravinsky”, povestea de dragoste cu compozitorul rus, şi, tot de curând, s-a relansat cartea “Coco Chanel: The Legend and the Life” de Justine Picardie, ilustrată de Karl Lagerfeld. Nu era destul? Se pare că nu.



Citiţi şi

Chanel – exerciţiu de inspiraţie

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Alina Rădulescu / 5 August 2011 7:56

    Fiecare poveste, chiar si o biografie, este o fictiune (subiectivitatea autorului nu are cum sa nu intervina in selectia detaliilor din care se compune destinul cuiva). Cred ca asa ar trebui citita cartea. Coco Chanel a fost mare, dar nu vad de ce nu s-ar discuta si despre partea ei mai putin mareata. Normal ca singura nu ar fi spus ca se drogheaza, dar poate chiar se droga. Nu inteleg pudoarea sau dorinta de a transforma intr-o sfanta a modei. A fost un OM, a suferit, a muncit, a creat, a avut curiozitati pe care nimeni nu le-a avut inainte si a facut ce a crezut de cuviinta cu viata ei. De ce sa o romantam, sa o transformam intr-o poveste siropoasa? Si bisexualitatea si consumul de droguri (care nu i-a patat existenta, deci a fost, probabil, ponderat) sunt dovezi ale curiozitatii si indraznelii care au facut-o Coco Chanel.

    Reply
  2. Irina / 1 August 2011 20:54

    Mihaela, un asa avangardist al modei si nu al fashionului cum era Coco Channel, o asa vizionara si rebela pentru acele timpuri nu are cum sa nu dea nastere la tot felul de amintiri, biografii, povesti despre viata ei mai mult sau mai putin intima. Cu cit a fost mai neinteleasa in vremea aia cind a trait cu atit nascocirile, zvonurile si intrigile au fost mai multe. Dar nu doar ele exista ci si partea adevarata a povestii despre Coco Channel. Mi-a placut enorm filmul Channel si Stravinski, am citit si vazut filmul Coco avant Channel. Pot aparea foarte multe carti si povesti despre ea, viata ei, etc. Eu nu ma simt ofensata ca apar si ca s-ar dezgropa mortii. Caut doar sa fiu cit mai bine informata ca sa-mi pot face singura ideea despre Coco Channel, despre cum era ea, cum se traia atunci, care erau moravurile vremii, care era intregul tablou. Avem, in anii in care traim, acces la informatie. trebuie doar sa filtram, fiecare dintre noi, si ne va ramine esenta. Pentru mine Coco Channel este un adevarat personaj, cu viata ei trasnita, cu iubirile ei, cu ideile ei avangardiste. Ea este pentru mine un om interesant care a lasat in urma ei ceva foarte important. Generatii dupa generatii vor sti de Channel. Moda se ghideaza si se va ghida dupa linii pe care ea le-a trasat. Conteaza ce lasi in urma ta, iar ea a lasat enorm. Cred ca asta trebuie filtrat si sa ramina. cartile sunt povestile unora, subiective evident, despre alti oameni – versiuni. nu trebuie sa ne atacam ca cineva mai scormone in trecutul altcuiva. Nu e vorba despre asta, nu e literatura de cancan. Asa cred eu. seara frumoasa!

    Reply
    • Mihaela Cârlan
      Mihaela Cârlan / 1 August 2011 21:27

      Irina, dar tocmai pentru ca a insemnat atat de mult si ce a lasat in urma bate timpul, nu inteleg, pe de o parte apetitul pentru scormonit dupa can can uri, pentru ca finalmente, despre ungherele ramase nescotocite este vorba, si nu din partea alba a vietii ei, iar pe de alta parte apetitul publicului pentru astfel de povesti. cand sinopsisul unei biografii cuprinde trei mizerii, restul, oricum le-ar imbraca biografa, nici nu mai conteaza. pai, aceasta carte se cheama acces la informatie? daca ar fi vrut sa se stie mai mult, ar fi spus chiar ea mai multe, fiindca a trait destul, nu? si nu intr-o societate intoleranta. te consideri mai bine informata despre Coco Chanel daca afli ca a fost bisexuală? sau ca se droga, orice ar fi insemnat asta atunci? (vezi ca te-ai molipsit de la Money Channel :)) seara frumoasa si tie.

      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro