Sigur ai auzit, măcar în treacăt, măcar o dată, de Salonul de Inventică de la Geneva, unde anual sunt premiate cele mai bune invenţii mondiale şi de unde delegaţia României se întoarce negreşit cu zeci de medalii. Ei, bine, s-a părea că aceste recunoaşteri nu ar fi deloc atât de meritate pe cât lasă participanţii şi organizatorii să se înţeleagă.
După participarea din acest an a României la Salonul de Inventică de la Geneva, cercetătorul Octavian Micu a readus în discuţie superficialitatea cu care sunt acordate distincţiile în Elveţia. Acesta a descoperit că premiile delegaţiei noastre sunt întărite de altele, recepţionate în urma unor reciprocităţi cu state precum China, Iran, Arabia Saudită sau Republica Moldova.
“Ne grăbim să vă prezentăm palmaresul României la Salonul de Inventică de la Geneva de anul acesta, înainte ca MCI să vă pună în față vitrina cu premii și sacii de medalii câștigate de delegația noastră.
Cele 12 pagini A4 cu premii acordate în cadrul Salonului sunt accesibile aici. Medaliile nici măcar nu se pun la socoteală, așa cum vă spuneam mai jos, ele fiind fără număr. Practic, oricine participă la Salon primește cel puțin o medalie. Aceasta ține locul unei diplome de participare.
Ne-am uitat în cele 12 pagini de premii și le-am extras pe cele acordate de entități din România, respectiv pe cele primite de români și le-am sintetizat în figura de mai jos:
Scenariul este parcă tras la indigo cu cel de anul trecut: România se premiază singură, prin Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și premiază invenții din Iran, Arabia Saudită, China etc., iar ei ne întorc favorul. Să nu uităm și de frații din Republica Moldova care ne sunt alături la bine și la greu. Cu un asterisc este marcat și Centrul European pentru Cercetări Aplicate, cu nume pompos, dar localizat în România.
Concluzia? Rămâne cum am stabilit anterior: Salonul de Inventică de la Geneva este o mașinărie de făcut bani pentru organizatori, un mod de a își cumpăra o medalie și un oarecare prestigiu pentru participanți (în rândurile celor care nu înțeleg ce înseamnă cercetarea și inovarea – iar aici, regretabil, trebuie să includem conducerea MCI) și o chestie total necunoscută pentru majoritatea lumii care face cercetare veritabilă*, pentru că timpul acestora este prețios și nu își pierd vremea cu prostii fără niciun rost!”, scria Octavian Mincu pe site-ul său, în 18 aprilie 2019.
Festivitatea de premiere de la Guvernul României a participanţilor la Salonul de Inventică de la Geneva 2019
Însă, nu este prima oară când cercetătorul reclamă superficialitatea Salonului Internaţional de inventică de la Geneva. Pe 10 mai 2018, Octavian Mincu analiza pe site-ul creat împreună cu alți doi cercetători, felul în care delegaţia noastră s-a întors din Elveţia cu mai multe premii decât proiecte înscrise în diversele categorii.
“Ați auzit/citit în presă despre Salonul Internațional de Invenții de la Geneva? Aproape sigur v-a ajuns pe la urechi câte ceva. Săptămânile trecute au apărut câteva știri despre acest salon de inventică și pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării (MCI). Să le luăm un pic la purecat.
MCI anunța deschiderea Salonului Internațional de Invenții de la Geneva, în cadrul căruia „în standul național românesc, realizat sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, vor fi prezentate 36 de invenții, iar vineri, 13 aprilie, se va organiza Ziua României.” De asemenea, se vorbește despre ediția de anul trecut: „invențiile românești […] 34 de medalii de aur și 8 medalii de argint, cărora li s-au adăugat și 10 distincții speciale, dintr-un total de 40 de invenții prezentate.” Vom reveni la aceste cifre, dar pe moment vă provocăm doar să rețineți că românii s-au întors acasă cu 42 de premii (de aur sau argint) pentru cele 40 de invenții expuse! Faina treaba, nu? Cireașa de pe tort din acest comunicat: “Urăm succes delegației noastre oficiale, condusă de ministrul cercetării și inovării, Nicolae Burnete și cercetătorilor români care ne reprezintă cu mândrie la această fiestă a inteligenței și a inovației!”
“Ministerul Cercetării şi Inovaţiei girează pseudocompetiţia Salonul de Inventică de la Geneva şi ghiciţi ce: Guvernul României suprapremiază câştigătorii! Wooow! Powerful stupid! Dar ştiam deja asta! Atâta pot cei de la Guvern, în frunte cu MCI”
Octavian Micu, pe pagina sa de Facebook
Tot în contextul acestor premii, al doilea comunicat vorbea despre potențialul de inteligență imens al românilor. După spusele MCI, cercetătorii români au învins chiar și legile fizicii: „pila Karpen inventată în 1950 de Nicolae Vasilescu Karpen, un perpetuum mobile care generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior”. Cum, nu știați? Pentru scurt timp a existat un perpetuum mobile marca MCI, care a durat doar câteva zile pe pagina lor de web pentru că mai mulți cercetători (printre care și unul dintre „micii” din Doi Mici și un Anc – Micu; Octavian Micu) au demontat rapid în presă acest comunicat. În foarte scurt timp perpetuum mobile-ul de la MCI a decis să respecte legile termodinamicii, și-a pierdut toată energia, lăsând în urmă doar o pagină cu titlul fostului comunicat și mesajul Error 404! 😉
Epopeea din acest an a românilor la Salonul de la Geneva este concluzionată scurt in al treilea comunicat de pe site-ul MCI: „La Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, Elveția, România a obținut un total de 36 de medalii (19 medalii de aur, 16 medalii de argint, 1 medalie de bronz) și 31 de premii speciale.” Avem chiar și o listă a premiilor pe care o puteți consulta aici. De remarcat că și ministrul Nicolae Burnete, cel care a condus delegația României, și-a pus o medalie pe piept și că am obținut exact același număr de medalii ca numărul invențiilor prezentate.
Sunt românii excelenți la inventică sau…? Sau e jale!
E foarte trist că Ministerul Cercetării și Inovării se laudă cu Premiile de la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva. De ce? Păi treaba e în felul următor. Aproape toți care se duc acolo primesc o medalie de aur, argint sau bronz. Vorba aceea: să ajungă la toți! In broșura de prezentare scrie așa: “gold, silver and bronze medals will be awarded to the inventions displaying the qualities required by the International Jury”. Nu scrie că e o medalie per categorie, sau că numărul medaliilor este limitat. Scrie că „medalii vor fi acordate invențiilor care au calitățile cerute de juriul internațional”. Care juriu internațional? Cel compus din 85 de experți internaționali ale căror nume vă provocăm să le găsiți, pentru că par a fi secret de stat (sau de canton elvețian, cine știe).
Fără a avea ceva cu stimata doamnă, dar știți cine a mai câștigat o medalie de aur la una dintre edițiile trecute ale acestui Salon? Andreea Marin, pentru un “Body cu chiloţel extensibil Violet by Andreea Marin Bănică”.
Ce e și mai trist este că întreaga delegație a României se duce la Geneva pe bani publici și taxele de participare sunt pe măsura dorinței de a face profit a organizatorilor (noi alt scop pentru organizarea acestui salon nu ne putem imagina). Astfel, la taxa de participare de 1.800 euro se mai adaugă 280 euro pentru metru pătrat de stand, 135 euro pe metru liniar de paravan și TVA-ul aferent. Să facem deci un calcul aproximativ pentru delegația României, care a prezentat 36 de invenții. Având în vedere că România a avut un stand propriu, să presupunem că acesta o fi fost de 10×10 m, nu? Că doar nu înghesui 36 de invenții pe mai puțin de atât. Deci 100 mp x 280 euro = 28.000 euro. Taxele de participare pentru cele 36 de invenții sunt 1.800 x 36 = 64.800 euro. Punem vreo 20 m de paravan: 20 x 135 = 2.700 eur. Până aici avem aproape 100.000 euro. La asta mai adăugăm TVA și costurile de transport și cazare pentru delegația României; să zicem 2 persoane per invenție, deci 72 persoane x 500 euro (cazare-masă) = 36.000 eur. TOTAL = 136.000 euro.
136.000 euro din banii contribuabilului român cheltuiți pentru ce? Pentru (I) a lua țâșpe medalii la un salon de inventică la care se dau medalii pentru orice invenție (că deh, nu dai 1.800 euro taxă de participare degeaba); (II) OSIM-ul nostru e printre cei care premiază și, ați ghicit, îi premiază tot pe ai noștri; (III) Iran ne mai dă și el un premiu, iar noi le întoarcem favorul, prin premiul acordat de ministrul Nicolae Burnete (care mai dă unul și prietenilor ruși, apropos); (IV) frații de peste Prut fac și ei cum pot: dau un premiu românilor dar un al doilea și „ursului” de la est și tot așa. Să curgă premiile! Fără număr! De medalii nici nu mai zicem nimic; v-am spus mai sus cum se dau, iar o listă completă cu medaliile acordate nu este disponibilă public (probabil din același motive pentru care nu putem găsi nici componența juriului).
Să ne uităm un pic la Global Innovation Index 2017 (GII), știți voi, cel cu care se laudă Ministerul în raportul de activitate cum că suntem în top 50 țări inovatoare la nivel mondial. Atâta doar că locul 42 pe care-l ocupăm ne clasează la coada Europei, în spatele bulgarilor (36), dar surclasăm Muntenegru (48) și Mongolia (52), de exemplu.
Comparăm acum GII cu statele premiate la Salonul de la Geneva. Aici au fost premiate 17 state, acordându-se nu mai puțin de 52 de premii (printre acestea numărându-se și Prize Of The State Agency For Inventions And Trademarks Of Romania – OSIM și Prize Of The Ministry For Scientific Research And Innovation Of Romania). Așezați-vă acum pe ceva comod și stabil, vă rugăm. România a luat 7 din cele 52 de premii, clasându-se astfel pe primul loc, surclasând China și Hong Kong (câte 5 premii), Korea, Malaezia, Taiwan și Tailanda (câte 4 premii) și chiar țara gazdă, care a primit doar 3 premii.
Știți vorba aia: cel mai tare din parcare și parcarea era goală? No, așa și cu România la Salonul de la Geneva. Cele 17 țări premiate sunt Romania, China, Hong Kong, Korea, Malaezia, Taiwan, Thailanda, Rusia, Elveția, Turcia, Iran, Polonia, Arabia Saudită, Franța, Italia, Moldova și Spania. Dintre primele 10 țări la inovare, conform GII, doar Elveția a luat premiu. Pffff! Întrebarea este: a participat măcar cineva din aceste țări de top în domeniul inovării la marele salon de la Geneva? Nu știm, broșura cu participanții se putea achiziționa doar la fața locului și costa 25 CHF. Concluzionăm că lumea buna a cercetării științifice și inovării nu participă la astfel de evenimente. Colaboratorii noștri din străinătate nici nu au auzit de acest Salon de Invenții.
Nu contestăm valoarea invențiilor prezentate de România la Salonul de la Geneva, dar nu la această competiție se măsoară valoarea unei invenții. Dacă sunt cu adevărat valoroase așteptăm să le vedem patentate pe piețele internaționale, nu la OSIM-ul nostru, unde mai mult ca sigur vor colecta praf câțiva ani, iar ulterior vor fi retrase, nemaiputându-se justifica plata taxei anuale. Din punctul nostru de vedere cheltuirea unor sume importante de bani publici nu se justifică pentru a participa la astfel de evenimente. Cercetătorii români ar fi mult mai câștigați dacă acești bani ar fi investiți în competiții naționale de proiecte, care au devenit o raritate. Spre comparație, bugetul calculat mai sus pentru delegația României la Geneva e cu 36.000 euro mai mare decât cel al unui proiect de cercetare destinat formării de Tinere Echipe.
Concluzia pe care vrem să o transmitem cu acest articol este: Salonul de Inventică de la Geneva este o mașinărie de făcut bani pentru organizatori; un mod de a își cumpăra o medalie și un oarecare prestigiu pentru participanți (în rândurile celor care nu înțeleg ce înseamnă cercetarea și inovarea – iar aici, regretabil, trebuie să includem conducerea MCI) și o chestie total necunoscută pentru majoritatea lumii care face cercetare veritabilă*, pentru că timpul acestora este prețios și nu își pierd vremea cu prostii fără niciun rost!
* Probabil există și câteva excepții de la această regulă, adică cercetători buni care vazând publicitatea mare făcută acestor premii s-au lăsat furați de peisaj și au participat la acest salon. Nu vrem să-i jignim, doar să-i îndemnăm la mai multă precauție în alegerea evenimentelor de prezentare a invențiilor lor.”
Citiţi şi
Jurnal de învățător (VI) – Războiul, 1951 (II)
Poveste de Anul Nou cu baroni și baronese
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
