Poate nu realizăm, dar pentru milioane de oameni din întreaga lume, drumul zilnic până la serviciu poate reprezenta un adevărat test de anduranţă. Ne referim aici la persoanele cu dizabilităţi, deşi probabil că v-aţi gândit în primă fază la timpul pierdut în trafic sau în aglomeraţia de la metrou cu care ne confruntăm majoritatea dintre noi.
De aceea, site-ul angel.co a investigat de ce munca de acasă ar fi o variantă care ar creşte randamentul persoanelor cu dizabilităţi, dar şi plăcerea lor de a munci a acestora. În articolul de pe sursa citată aflăm cum stau lucrurile din perspectiva lui Matthew Ramir, senior developer la o companie de software, care suferă de paralizie cerebrală.
“Pe vremea când mergeam la muncă în centrul oraşului Chicago, drumul de la staţia de tren până la birou nu era mai lung de două străzi distanţă, însă pentru mine era ca o mare întindere de gheaţă. Am deprins obiceiul de a umbla cu un baston, care să îmi asigure o oarecare stabilitate, deoarece am căzut de câteva ori şi m-am şi lovit. Nu mi-a plăcut deloc asta. Personal, sunt undeva la limita dintre a fi fizic capabil şi cea de a avea probleme cu echilibrul şi mersul, în general. De asemenea, nici nu mă simt foarte bine să rog pe cineva să îmi ofere locul în mijloacele de transport. De regulă, aştept în staţie în picioare cam 20-30 de minute, ceea ce îmi solicită corpul destul de mult”, spune Matthew Ramir.
“Când lucrez de acasă, scap de o mare sursă de stres. Acest lucru îmi oferă încrederea că pot funcţiona ca un angajat normal, în ciuda dizabilităţii mele. Cât timp îmi fac treaba, timpul nu reprezintă o problemă. Unul dintre cele mai plăcute lucruri din cultura tech este acela al flexibilităţii. Nu trebuie să fii faţă în faţă cu toată lumea într-un anumit interval orar”, mai spune Ramir.
Citiţi şi Mi-ai luat locul, ia-mi şi handicapul
“Sunt câteva aspecte de care trebuie să ţin cont când vine vorba de handicapul meu, precum terapia fizică şi alte tipuri de terapii. Însă, munca de acasă îmi oferă flexibilitatea de a-mi rezerva o oră în timpul zilei pentru a face aceste lucruri, după care pot reveni acasă şi pot continua treaba.”
Aşadar, flexibilitatea oferită de munca de acasă sau remote, cum este cunoscută în mediile corporatiste, le permite persoanelor cu dizabilităţi să devină nu doar mai productive, dar şi mult mai încântate de jobul pe care îl au. De aceea, tot mai multe companii iau în calcul adoptarea unor astfel de programe într-un ritm chiar mai accelerat decât în prezent, deoarece evaluarea situaţiei arată nu doar un progres în ceea ce înseamnă diversitatea din industria tech, dar şi economii destul de importante atât de partea angajaţilor defavorizaţi, cât şi a companiilor.
Am scris despre acest subiect, chiar dacă la noi nu e încă la fel de numeros segmentul de populație cu dizabilități, dar și cu pregătirea necesară pentru a-și câștiga decent existența. Oamenii cu varii deficiențe au mari dificultăți, piedici adăugate chiar de sistem, până și în a-și da examenele… La noi, elevii surzi trebuie să scrie un eseu în limba română despre „foșnetul frunzelor”. Despre foșnet! Sau celor care își doresc să studieze mai departe, li se spune “Descurcați-vă, dacă ați vrut la facultate!”.
Poate în timpul vieții noastre vom putea scrie despre asemenea politici și pentru românii mai puțin norocoși la naștere sau în urma unor accidente.
Dacă răsfoind presa internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.
Citiţi şi
Lucrezi de acasă? Iată cum să îţi creezi spaţiul perfect pentru muncă
Tu nu ai încă o trotinetă electrică Xiaomi?
Bine ați venit în 2030! Nu dețin nimic și mă simt foarte bine
