”Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română. ” (Grigore Vieru)
Pe treizeci şi unu ale lunii lui Gustar e ziua limbii române.
Mi-aş dori ca toţi românii să-şi aducă aminte că limba e prima lor patrie şi ultima pe care o vor părăsi. E ceea ce vor lua cu ei pretutindeni, nu în bagaje, ci în suflet.
Aşa că nu pot decât să urez să apară o generaţie fenomenală de dascăli de română care să predea nu doar legătura dintre subiect şi predicat, nu să ceară memorarea mecanică a unor comentarii/eseuri dietetice, ci să profeseze iubirea faţă de Cuvântul în limba română.
Citiţi şi
Limba română e pe cale de dispariție
Matei al tău i-a dat GHOST Anei. Tu știai?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
