Pentru că țara noastră-i țara noastră, adică o improvizație în care merge și așa pe toate drumurile, indivizii nu apucă să aibă îndeletniciri pentru care ar avea poate o minimă competență. Cel mai vizibil este în politică (dar asta doar pentru că ne uităm mai mult la ea, merge-și-așa-ul colcăie pretutindeni). Dacă le iei gargara din gurița care se adapă direct de la izvorul bugetar, la ce sunt buni oamenii ăștia?
Și cum mă uitam eu la onorabila clasă politică românească, am început să mă întreb ce meserii ar fi putut avea totuși acești bugetari notorii într-o lume normală, deci non-românească.
Marii noștri slujitori, servitori ai interesului public (cum, nu știați ce înseamnă cuvântul ministru? – asta însemnă, slujitor) – ce ar fi putut face ei în viața lor dacă nu binemeritau de la o asemenea patrie? Dacă slujitorii, așadar, nu ne erau ținuți larvar în cârca bugetului de stat de indolența, complicitatea și mintea puțină a onorabililor noștri compatrioți?
Să începem cu însăși Vasilica. Vasilica-Viorica (fostă Vasilica-Rodica) trăiește o drăguță emancipare de când i-a intrat păpușarul pe cameră. Cât se odihnește zeul de la Gratia după gratii, la răcoare (coincidență această vară toridă? – nu cred), Vasilica se manifestă plenar. Nu, n-a deprins tainele alfabetului, e tot semianalfabetă, așa că ia să ne gândim: ce? Ce ar fi putut face Vasilica? Ar fi fost, poate, o strălucită vânzătoare într-o hală de pește congelat. Calitatea dumisale principală – neconflictualitatea – ar fi fost neîndoielnic apreciată de clienți.
Să continuăm cu Chiparosul de la Finanțe. Fantele Orlando, acest Rică din Obor al PSD-ului (fost Rică din Obor al PNL-ului, geamănul PSD, fiindcă stimabilul bugetar este și traseist, practică voluptos curvăsăreala ideologică, sigur că da), este, poate, cel mai neobrăzat membru al cabinetului Vasilica (poate nu vă amintiți cum îi aducea curierul diploma acasă, direct, căci n-are Chiparosul timp să treacă pe la școli, și se găsesc în jalnicul sistem de “educație” românesc destule slugi care să se facă preș și la alde ăsta).
Rică din Obor-ul Vasilicăi (scuze, Rică, știu că tu ai fost un domn) e de părere că alde fiscalioții dumisale duc în cârcă economia țării, de aceea merită sporuri consistente de la buget.
Să ne prefacem, deci, că nu e statul român în faliment, că nu trăiește pe datorie ca un bețiv de birt pe caiet, să ne prefacem, dacă ne iese și nouă ceva – așa au decis carpato-danubiano-ponticii. Bun. Totuși, de ce ar fi bun Chiparosul?
Cred că ar fi un strălucit cuier. Plăvan este, se poate sprijini o haină de dumnealui. Dar și aici – la funcția de cuier – nu e chiar așa ușor.
Fiindcă avem deja un alt candidat magistral. Însuși președintele țării noastre, care nici el n-a cunoscut vreodată o zi de salariu altfel decât de la buget. Să ne uităm cu atenție și îngrijorare la această întrecere între cadre. Sau poate ar fi mai bun Chiparosul ca bodyguard la o discotecă de țară, și președintele de Sibiu să rămână cuier simplu.
Apoi, Ponta și Tăriceanu, acești Gogu și Clementina din Proștii sub clar de lună de Mazilu. Îndrăgitul ciorditor de doctorate și neînfricatul luptător cu statul paralel, bugetari de-o viață și ei. Primul ar putea să facă stand-up patriotic pentru publicul lui Dan Puric, iar Tăriceanu… aici e greu de zis, dacă nu imposibil. Da – e peste puterea imaginației mele ce ar fi în stare să facă Tăriceanu.
Citiţi şi Cum, nu ştiaţi?!
Bine că există noul Mesia liberal, care – prin el însuși, prin batistă – ar putea totuși să fie un clovn remarcabil. Sigur, clovnii n-au nicio vină, căci dumnealor nu trăiesc din manipularea clișeelor etnicisto-ortodoxe pentru guguștiuci.
Cât despre tineretul-speranțe de pe noul val de entuziasm popular (când n-a avut poporul nostru entuziasmul bun?), să îi vedem când vor amușina banul public mai de aproape.
Iar despre fostul președinte al României, chiar se simțea nevoia unor ospătari destoinici, ba chiar și a unor șefi de sală la Cireșica…
Mai departe, completați dumneavoastră cât se duce țara la groapă în sunet de fanfară și fum de mici.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
România eternă și deloc fascinantă. Cum se încheie războiul proștilor cu lumea
Să ne mai lăsăm și duși de val…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
