Iată câteva elemente cărora să le dăm atenție înainte de a sprijini fără voie o campanie de dezinformare prin distribuirea unei știri false pe o rețea socială.
- Dezinformarea înseamnă „tendințe”
Dacă citiți brusc știri alarmiste pe o anumită temă, implicați-vă într-o mică cercetare asupra punctului de plecare a subiectului: cine, când și cum a răspândit zvonul?
- Dezinformarea vine la pachet cu opinii și elemente de mesaj contradictorii
Înainte de a fi afectat de o știre, căutați altele, diferite, pe acel subiect. Acordați o atenție deosebită opiniilor venite de la experți, oameni de știință sau autorități publice, profesori și cercetători.
Căutați apoi părerea oamenilor obișnuiți din aria geografică vizată de știre, pentru a lămuri puțin cum percep și ei subiectul.
Unde o să-i găsiți? La fel ca noi, toți trăiesc pe platforme sociale: verificați Facebook sau poate Twitter, nu ignorați LinkedIn. Și nu uitați să utilizați în timpul căutării celebrul ‘#’.
- Dezinformarea este asociată cu un grup de opinie
Știrile distorsionate sau false servesc de obicei intereselor pe termen scurt, mediu sau lung ale facțiunilor politice, militare, etnice, religioase sau altele asemenea.
Este bine să ne amintim că în spatele unei știri alarmiste există întotdeauna un interes. Așadar, fără a vă transforma în jurnaliști de investigație, nu vă lăsați convins de conținutul unei știri, înainte de a vă întreba: De ce?… și măcar încearcați să aflați răspunsul.
- Dezinformarea aduce extreme
Analizați dacă știrile citite sunt într-adevăr despre: „cu siguranță”, „întotdeauna”, „totul”, „nimeni”.
- Dezinformarea conține elemente de incertitudine cu privire la opinia expertului, adevărul științific sau dovezi demonstrabile
Am citit în ultimele săptămâni, și este cel mai la îndemână exemplu pe care îl am, că „analiștii au fost luați prin surprindere” de un fapt sau altul.
Vă pot spune cu siguranță că analiștii sunt plătiți tocmai pentru realismul lor. Aceasta înseamnă să luăm în considerare cele mai bune și cele mai rele scenarii, chiar dacă uneori acestea trebuie imaginate pornind de la foarte puține elemente cunoscute. Iar analiștii care disecă ororile pe care le citim zilele acestea ar trebui să fie printre cei mai buni din acest domeniu, așa că știu cu siguranță să numere orice lebădă neagră.
Un pic de contradicție în exprimarea „analiștii au fost luați prin surprindere”, nu credeți?
- Nu petreceți mai mult de 15 minute cercetând o știre care v-a încântat
Rareori este nevoie de extinderea căutării pentru a afla elementele esențiale. Folosiți agregatoare de știri dacă este posibil și căutați să identificați rapid sursa primară a acestora.
Considerați-vă cel puțin insuficient informați, dacă nu dezinformați, dacă citiți un conținut fără a încerca să realizați verificări suplimentare. Chiar și așa, în multitudinea de știri la care avem acces facil astăzi vom pierde unele informații contextuale sau detalii care ar fi putut fi omise și care ar fi alcătuit de fapt acea informație. Să încercăm să recâștigăm măcar câteva dintre acestea.
Raportați întotdeauna informațiile false! Poate credeți că am ajuns să raportăm orice, dar sigur nu ați vrea să treceți pe lângă o știre despre care sunteți convinși că este un fals. Ar afecta mai mulți oameni decât vă puteți imagina, așa că lăsați-i pe cei îndreptățiți să-și facă treaba.
- Informarea insuficientă permite dezinformarea
Există o distincție fină între certitudine și lipsa de informații asupra veridicității și motivelor din spatele știrilor pe care suntem tentați sau nu să le credem false. Pe prima o numim „informare insuficientă”, iar pe a doua „dezinformare”.
De ceva timp suntem bombardați cu știri din ce în ce mai complicat de descifrat, înainte de a fi efectiv parte dintr-un război militar. Lumea a început să comenteze asiduu cu statut de expert ad-hoc, pe fondul conflictului armat din Est și al conflictului înghețat dintre Est și Vest. Din păcate, aceasta nu înseamnă că peste noapte oamenii au atins capacitatea de a izola știrile false, dar înseamnă că știrile false sau distorsionate afectează și uneori copleșesc.
În primul rând, pentru că lipsesc informațiile contextuale care să ne ajute să descifrăm mesajul. Acesta este unul dintre pilonii pe care se sprijină dezinformarea și, cu siguranță, facilitează informarea insuficientă sau în direcția greșită. Așa putem rămâne cu credința eronată sau putem împărtăși vestea falsă fără intenție.
În al doilea rând, pentru că ne lipsesc cunoștințele necesare pentru a identifica instrumentele care însoțesc o campanie de dezinformare. Conduși de ego, credem că nu pierdem nimic din vedere. Totuși, cine suntem noi, într-un puzzle care este adesea atât de complex?
Probabil tot aceia care atât de ușor distribuie un videoclip atractiv sau o știre alarmistă. Sau își petrec timpul polemizând pe forumuri, în timp ce pretind că nimeni nu le controlează alegerile. Sau știu că darurile din cutiile împachetate fermecător sub bradul din piața publică nu vor exista niciodată.
Varianta în limba engleză a articolului se regăsește aici.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Iar la zi de sărbătoare, nimicul cu moț
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
