Jurnal de învățător (VI) – Războiul, 1951 (II)

5 February 2023

Continuarea de aici

Denunțarea în 1951, de către americani, a acordului comercial încheiat cu Rusia în 1937 – măsură impusă la acel moment și țărilor din Pactul Atlantic față de sfera U.R.S.S. -, a împărțit lumea în două falii. Era evident și abisul dintre Occident și Iran, după decizia țării de a naționaliza valorile petroliere controlate în comun cu englezii și expulzarea din țară a companiilor vestice de la Rafinăria Abadan.

Acesta este pe scurt contextul în care, alimentate de războiul din Coreea, temele de propagandă se mențin și ajung până în mediul rural românesc: discreditarea O.N.U. și promovarea unui Consiliu mondial al păcii de către U.R.S.S., denunțarea în interviuri și alte declarații publice a războiului convențional și neconvențional condus de americanii răspânditori cu parașuta de șoareci, insecte și lilieci contaminați (sună cunoscut?), acuzații de profanare a mormintelor eroilor sovietici în Norvegia.

Regăsim în acest al doilea caiet, care conține aproape exclusiv știri de securitate geopolitică, o precizare despre aerodromul de la Deveselu, utilizat de ruși. Înțelegem că rolul strategic al așezării nu s-a „inventat” odată cu scutul anti-rachetă.

La un moment dat, se citează din „Hagi Murat”, romanul „rezistenței” lui Tolstoi, o lucrare realistă, bazată pe evenimente și personaje reale, dar care descrie omul îndoindu-se de bunătatea din orice om. Probabil esența generației care trecuse prin două războaie mondiale și era amenințată de un al treilea, în timp ce colecta cote de alimente sub pretextul patriotismului.

Istoria este ciclică: de aceea mereu în acțiunile, discursul și deznodământul unor fapte din trecut, analiștii află răspunsuri despre cum ar trebui abordată situația geopolitică la un moment dat.

1951: un tablou a ceea ce a văzut, redat și uneori interpretat cu informațiile și experiența proprie, învățătorul Constantin Cumpănașu.

***

1951 – Partea a II-a

Luni, 6 august 1951

Pentru prima dată când se schimbă comunicatul de pe frontul de război din Coreea.

Acum comunică dezlănțuirea unui bombardament de aviație, neîntrerupt de 10 zile. Sate și orașe distruse și incendiate, mii de victime omenești în populația civilă.

Tratativele de armistițiu de la Kaesong se află în a 20-a ședință, fără niciun progres. Bat apa în piuă, pentru linia de demarcație a frontului. Chinezii susțin ca linie de demarcație paralela 38, iar forțele O.N.U. linia unde se află azi frontul.

Luni, 27 august 1951

După ziarul„Scânteia” cu data 26 august 1951 (duminică)

Mareșalul K. E. Voroshilov ia parte în R.P.R. la sărbătorirea zilei de 23 august – ziua eliberării României de sub jugul fascist de către armata U.R.S.S. Cu această ocazie, vizitează gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin” din comuna Livedea, jud. Ilfov.

William Averell Harriman, mare bancher și industriaș american, mâna dreaptă a lui Truman, sosește cu avionul la Belgrad, venind din Iran, unde a avut rolul de a împiedica naționalizarea petrolului iranian.

Vizita de la Belgrad are loc la 24 ore după plecarea lui Davies, secretarul de stat al ministrului de externe englez.

Tratativele de armistițiu de la Kaesong între chinezi și americani pentru încetarea războiului în Coreea s-au întrerupt fără niciun rezultat, americanii bombardând din avion însuși locul unde se duceau tratativele de armistițiu.

Un eveniment destul de grav îl constituie hotărârea Americii de a denunța acordul comercial încheiat între U.R.S.S. și America în 1937.

Această măsură o impune și țărilor din Pactul Atlantic față de sfera U.R.S.S.

Joi, 30 august 1951

La San Francisco se încheie tratatul de pace între America și Japonia.

Rusia fiind invitată a transmis o delegație sub conducerea lui A. A. Gromîko, care declară că va propune propriile propuneri (ale Rusiei) și că speră să fie susținute de toți aceia care sunt interesați într-adevăr de un adevărat tratat de pace cu Japonia.

Primul ministru al Indiei – Nehru, declară că nu va lua parte la încheierea acestui tratat, deoarece insulele asupra cărora Japonia vrea să-și recapete suveranitatea urmează să rămână sub tutela Americii și în atare caz vor constitui germenii unor interminabile neînțelegeri.

Insula Taiwan trebuie redată Chinei.

India recunoaște dreptul indiscutabil al Rusiei asupra insulelor Kurile și Sakhalinul de sud. Deci nu va lua parte la încheierea acestui tratat.

Față de acaestă opoziție, America declară că India trebuie considerată ca stat dușman al Americii și că trebuie întrebuințate mijloace de constrângere.

Joi, 13 septembrie 1951

În ziua de 9 sep. c. s-a semnat tratatul de pace între America și Japonia. Propunerile Rusiei n-au fost admise. Pusă chestiunea la vot, n-au votat pentru decât Cehoslovacia și Polonia, restul – 40 țări, contra.

La Devesel, se pot vedea trecând cu trenul spre aerodrom sute de avioane rusești.

Căminul cultural din Orlea ia pe țară I-iul sau al II-lea cu echipa de dansuri naționale, jocuri vechi, bătrânești: Alunelul, Brâulețul. De fapt, Sibiul a luat I-iul.

Joi, 20 septembrie 1951

George Marshall, ministru de război al Americii, demisionează, numind pe Robert Lovett, ministru adjunct.

China ocupă Tibetul.

La 20 octombrie c. America va incheia tratat de pace cu Germania apuseană, condusă de Adenauer, cu capitala la Bonn.

La 25 octombrie a.c. vor avea loc alegeri generale. Parlamentul se dizolvă la 5 oct.

Predarea bumbacului se cere cu mare stăruință. Kilogramul de bumbac de calitate extra se plătește cu 100 lei, calitatea I cu 64 lei. Nu se poate cumpăra nimic cu bani, ci numai cu grâu, brânză, păsări și ouă. Cooperativa plătește roșiile contractate cu 2 lei kg.

Sâmbătă, 22 septembrie 1951

După ziarul „Scânteia” cu aceeași dată, articolul „Cronica evenimentelor internaționale”, după ultima față a ziarului:

„În capitala Canadei, la Ottawa s-a ținut în cursul acestei săptămâni conferința Consiliului Pactului Atlantic. Ea a urmat întâlnirii la Washington a miniștrilor de externe ai Statelor Unite, Angliei și Franței, și e premergătoarea unei noi reuniuni cu caracter îndeosebi militar, fixată pentru 26 octombrie la Roma.

Cum se vede, în lagărul ațâțătorilor la război domnește o agitație febrilă, menită să pună tot mai mult pe roate mașinăria agresiunii, pe care imperialiștii americani o pregătesc în Europa, ca și în Asia, împotriva forțelor crescânde ale păcii și democrației.”

Germania orientală a înaintat Germaniei apusene un apel, în scopul de a se ține în întreaga Germanie alegeri libere, fără trupele străine de ocupație – în vederea încheierii Tratatului de pace cu Germania. Guvernul de la Bonn n-a dat până în prezent un răspuns oficial cestui apel. Ar fi dispuși ca aceste alegeri să se țină numai în Berlin.

Duminică, 7 oct. 1951

După ziarul „Scânteia” no 2163 din 2 oct. 1951. Interviu dat de tov. Stalin corespondentului ziarului „Pravda”. Răspuns:

„Într-adevăr, recent a avut loc la noi experimentarea bombei atomice pe diferite calibre, se va face și de acum înainte, potrivit cu planul apărării țării noastre împotriva unui atac al blocului agresiv anglo-american.”

„… Uniunea Sovietică nu are de gând să atace vreodată Statele Unite sau vreo altă țară.”

În Coreea, voluntarii chinezi resping „atacurile furibunde” ale anglo-americanilor.

Mosaddegh, ministru de externe al Iranului, a plecat în călătorie în Statele Unite, în legătură cu naționalizarea petrolului din Iran. Declară că Iranul va fi primit de azi-înainte în Societatea Națiunilor Unite.

Duminică, 14 oct. 1951

Palmiro Togliatti, șeful comuniștilor din Italia, vorbind în Parlament, a spus printre altele: „Astăzi, comuniștii lucrează la crearea de focare de rezistență în țările din Pactul Atlanticului, împotriva acțiunilor ațâțătorilor la război, americani care au întrecut măsura, și împotriva acoliților lor cuprinși de furie militaristă. Un asemenea focar de rezistență este partidul comunist italian. Americanii știu că partidul comunist italian este un focar de rezistență, și dacă există acest focar nu se știe în ale cui mâini va încăpea în ultimul moment, armamentul american descărcat în porturile italiene.

În China, armamentul american a trecut în ultimul moment în mâinile comuniștilor și a fost folosit pentru izgonirea lor. Cine poate garanta americanilor că în Italia nu se va petrece același lucru?”

În Coreea, chinezii resping atacurile „crâncene”, „înverșunate” ale anglo-americanilor.

În același timp, s-au reluat tratativele de armistițiu în localitatea Panmunjom.

Joi, 18 oct. 1951

U.R.S.S. trimite notă de protest Norvegiei, pe moticul că anglo-americanii formează baze militare în porturile și pe teritoriul Norvegiei, ca amenințare contra Rusiei. Îi acuză de asemenea că profanează mormintele eroilor sovietici din Norvegia. Scot osemintele, nivelează mormintele și îndepărtează crucile.

Egiptenii se revoltă să capete independența totală de sub stăpânirea engleză. Mulți manifestanți sunt împușcați de poliția engleză.

Semănatul grâului pe terminate. Niciun pic de ploaie până acum în toamna asta. Dimineața geruri ca iarna.

Chestiunea cu petrolul iranian în fața Consiliului de securitate de pe lângă O.N.U. Mosaddegh, delegatul Iranului, susține naționalizarea petrolului și că această problemă interesează treburile interne ale țării sale, și că nu are ce căuta în discuția O.N.U.-lui.

Duminică, 28 oct. 1951

La 25 oct. au avut loc alegeri generale în Anglia. Rezultatul din 615 circumscripții:

Laburiștii 292 mandate

Conservatorii 306 (Churchill)

Liberalii 5

Alții 2

Conservatorii au acum majoritatea absolută.

Joi, 1 noiembrie 1951

După ziarul „Scânteia” cu aceeași dată. La Viena s-a întrunit Consiliul mondial al păcii, iar la paris își va începe O.N.U. Adunarea generală în ziua de 6 noiembrie c.

U.R.S.S. și-a trimis delegația sa în frunte cu Vîșinski, iar la Viena a trimis pe Ilya Evenburg, Alex Fadeev și alții.

 

Congresul american a votat recent cele mai mari cheltuieli de război din istoria Statelor Unite: 100 miliarde de dolari.

Acheson a declarat: „Fie că se va ajunge sau nu la un armistițiu în Coreea, sarcina fundamentală ce ne stă în față nu va suferi nicio schimbare.”

„Serviciile americane de cercetări ar fi pus la punct o serie întreagă de soluții microbiene și de virusuri mortale, și și-ar fi perfecționat metodele pentru propagarea epidemiilor, inclusiv aruncarea cu parașuta a șoarecilor, insectelor și liliecilor contaminați.”

Lumea întreagă vede azi cu mânie că O.N.U. a înșelat speranțele pe care le-a pus în ea lumea păcii și s-a transformat într-un instrument al pregătirii și desfășurării unei noi agresiuni imperialiste.

Numai Consiliul mondial al păcii este în măsură să mențină și să apere pacea în Coreea, lupte pe vechile poziții de luptă.

Duminică, 11 noiembrie 1951

 

Se publică pe două fețe de ziar discursul Dlui Vîșinski, ținut la Conferința O.N.U. de la Paris.

Mai intransigent și mai caustic ca în trecutele cuvântări. Prezintă adunării O.N.U. patru puncte spre examinare:

  1. Blocul agresiv al Atlanticului
  2. Încheierea armistițiului în Coreea
  3. Înarmările și arma atomică
  4. America, Anglia, Franța, China și Rusia să încheie pacea.

Marți, 13 noiembrie 1951

Timpul se menține de două zile liniștit și cald ca vara. Grâul, cu puțină umezeală a răsărit.

Ieri am dus cota de porumb, 32 ddal plătibil cu 3,80 lei kilogramul = 1500 lei, cât costa 1 ddal astă-primăvară.

Pe ordinea de zi la O.N.U. se aprobă discuția următoarelor propuneri:

  1. Constituirea unei comisii internaționale imparțiale, sub supravegherea O.N.U., care să efectueze cercetări simultane în Republica federală germană, la Berlin și în zona sovietică a Germaniei, pentru a stabili dacă în toate aceste regiuni există condiții pentru ținerea unor alegeri cu adevărat libere.
  2. Cu privire la măsurile împotriva primejdiei unui nou război și pentru întărirea păcii și prieteniei între popoare (depus de delegația U.R.S.S.)

S-a respins propunerea Chinei de a fi primită în componența O.N.U., și plângerea țărilor arabe și a Marocului contra Franței. În Coreea, frontul și tratativele pentru armistițiu, bat pe loc.

Lev N. Tolstoi, în al său roman „Hagi Murat”, tradus din limba rusă de Ion Biberi și Mihail Calmîc, concepe: „niciunul din ei nu vede în moartea aceasta clipa în care soarta, rupând firul vieții, o readuce la locul de unde a început”… și în altă parte: „Femeia are tot atâta minte, cât păr are oul”, „ca o albină, știe doar în ce loc să înțepe mai dureros”.

Marți, 27 noiembrie 1951

A.I. Vîșinski vorbește la Paris în fața Consiliului politic al O.N.U. despre: „reducerea armamentelor, interzicerea armei atomice și controlul internațional, în timp ce Acheson, subsecretar de stat al Americii, și A. Eden al Angliei au plecat la Roma, unde se ține Consiliul blocului agresiv al Atlanticului de Nord, unde, după cum se știe, se vor elabora noi măsuri de pregătire a războiului.”

Acheson a vorbit mai înainte despre „o situație de forță”, care să silească Rusia să cedeze în fața Americii, la care Vîșinski îi răspunde: „E de mirare cât de imprudent și de miop este subsecretarul de stat SUA, care își închipuie că Uniunea Sovietică poate fi silită cu forța să facă ceva.”

Joi, 6 decembrie 1951

Sf. Nicolae, o zi liniștită și călduroasă ca vara.

În cadrul Pactului Atlanticului de Nord, țările satelite trebuie să pregătească 40 de divizii, iar germanii singuri alte 40.

În Consiliul de la Roma al aceluiași pact nu s-a admis ca arma (pușcă) americană „Garand” să fie standardizată pentru țările din pact.

Un avion de transport american care a violat teritoriul Ungariei, a fost luat prizonier intact de către aviația de luptă sovietică, aflată la datorie.

În avion s-au găsit: parașute, aparat de radio, hărți cu părți din Rusia, pături călduroase și altele. Avea misiunea de a lua spioni din Serbia și a-i lansa în spațiul rusesc.

Duminică, 9 decembrie 1951

Din ziarul „Scânteia” cu aceeași dată. În articolul „Predarea cotelor la colectare – o îndatorire patriotică” se citează cuvintele înțeleptului Stalin: „Cine intenționează să ducă la sate o politică pe placul tuturor, acela nu e un marxist, ci un prost. Politica noastră este o politică de clasă.”

În articolul „Suspine după un paradis pierdut”, scriitoarea și poeta Maria Banuș face rechizitoriul Cărții Albastre, tipărită de Românii expatriați în America. În același articol, citează din cuvântarea generalului Eisenhower, ținută la Roma: „Deși nu este filozof, trebuie să amintească adevărul, că există o continuitate a secolelor, că e vorba de a se apăra o civilizație antică”, și mai citează și spusele altui general, Roberth, la care răspunde: „Purtătorii acestor libere opinii nu au ieșit din niciun ospiciu, și pe cât se pare nu vor fi internați așa de curând”.

În Coreea, niciun progres din vreo parte: pe front sau în tratativele de armistițiu.

Începând de azi, se zburlește iarna.

Vineri, 14 decembrie 1951

„Guvernul egiptean a hotărât rechemarea ambasadorului său de la Londra, Abdel Fattah Pasha, în semn de protest împotriva crimelor săvârșite de trupele britanice în zona Canalului de Suez”.

Pe Octavia o găsiți și aici.

Curaj, și tu poți scrie pe Catchy!🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști

Portret de țară în pragul tulburelului

Freud’s Last Session

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro