Bunicuța Jeannie Rice e mai rapidă la 71 de ani decât a fost la 70. Cum e asta? 🙂
Păi, așa e: la maratonul din 29 septembrie de la Berlin, Jennie a stabilit un nou record pe grupa ei de vârstă când a realizat 3:24:48, cu trei minute mai puțin decât recordul stabilit cu un an în urmă la Chicago. Iar următoarele întreceri din programul ei sunt Half Marathon-ul de la Napoli în ianuarie 2020 și maratonul de la Tokyo din luna martie.
Născută la Seoul, Jeannie Rice s-a mutat în SUA când avea 19 ani. A practicat Jazzercise în facultate, apoi când avea 35 de ani a început să alerge pentru a pierde câteva kilograme. După ce a alergat câteva luni în jurul blocului ei, în pantofi de tenis, mama unei colege de-a copiilor a convins-o să se înscrie la o cursă de 5 mile (8 km). A ieșit pe locul patru, dar după aceea s-a antrenat serios. Primul maraton în fost în Cleveland în 1984 și atunci s-a molipsit de alergatul la maratoane.
Jeannie, 67
Jeannie încă lucrează ca agent imobiliar în Concord, Ohio, și îți folosește timpul liber pentru călătorii și curse. Estimează că ar fi alergat peste 100 de maratoane, cam 4-6/an. Nu mai are mulți competitori, chiar bărbați, pe grupa ei de vârstă, așa încât încearcă de fiecare dată se se depășească pe ea măcar cu câteva secunde. Ambiția ei este să câștige la grupa ei de vârstă toate cursele majore din lume: Boston, New York, Chicago și Berlin sunt bifate, urmează Tokyo și Londra.
Jeannie, 71
Ms. Rice aleargă șapte zile pe săptămână, cam 10 mile pe zi (16 km). Lunea, miercurea și vinere sunt zilele ușoare. Marțea face fartlek pe o pistă locală, joia o alergare tempo, iar în weekend-uri aleargă între 13 și 22 de mile.
Dintr-un interviu acordat în septembrie 2019 am extras alte câteva informații:
- se antrenează singură, fără muzică. Face pauză de o zi înaintea unei curse. N-a suferit vreodată un accident și atribuie acest fapt regulii de a-și schimba pantofii de alergare la fiecare trei luni.
- obiceiurile alimentare s-au schimbat cu vârsta. “Obișnuiam să mă trezesc și să alerg. Acum am nevoie de combustibil. O banană, o jumătate de lingură de unt de alune și o cafea. După alergare, un covrig cu avocado. Mulți carbohidrați – paste, orez, pâine de brutărie artizanală. Carne roșie și somon. La prânz o salată cu avocado, la cină, orez cu creveți și legume. Desert, afine și căpșune.
La 62 de ani. Jeannie avea până la 60 de ani, 60 de maratoane alergate.
În 2015, la cel de-al 101-lea maraton (care s-a întâmplat să fie tot Cleveland, cel cu care începuse în 1984) declara: “Alerg mai mult acum pentru că nu m-a mai rămas mult timp. Sunt sănătoasă, dar vârsta e totuși aici. Mai devreme sau mai târziu ceva va merge prost.” N-a mers, slavă Domnului, și Jeannie are încă planuri mari de viitor. 🙂 Așteptăm vești de la Tokio!
Citiţi şi
Poate folosește cuiva povestea mea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
