În luna ianuarie a acestui an, Yumi Ishikawa dă un tweet în care se plângea de cât de tare o dor picioarele. Cauza: dress-code-ul din cadrul companiei unde lucra îi impunea să poarte tocuri de 5 -7 cm. Povestea ei s-a viralizat rapid – peste 30 de mii de japoneze au dat share comentariului postat de Yumi, semn că multe femei aveau aceeași problemă la locul de muncă.
Ishikawa este scriitoare independentă şi fost model, dar în momentul plângerii publice era plasatoare la o capelă funerare unde îi ajuta pe membrii familiilor îndurerate să îşi găsească un loc în sală. Până la 8 ore de stat în picioare, pe tocuri, în timp ce colegii bărbaţi nu aveau această problemă. După modelul #MeToo, a creat hashtag-ul #KuToo, în care KU vine de la “kutsu” (pantof) şi “kutsū” (durere). Mă rog, se pare că la ei purtatul încălțărilor e sinonim cu durerea…
#KuToo s-a transformat rapid într-o mişcare al cărei scop îl reprezintă interzicerea pentru angajatori a posibilităţii de a le cere femeilor să poarte pantofi cu toc înalt la locul de muncă. Ishikawa a adunat peste 30.000 de semnături printr-o petiţie online, iar în luna iunie a trimis o solicitare către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale să ia măsuri în acest sens.
Citiţi şi Protest la Cannes: nu ne puteţi cere să purtăm tocuri!
Însă veştile nu au fost cele aşteptate. Drept răspuns, autorităţile au răspuns că tocurile sunt „necesare şi adecvate” la locul de muncă. Cu toate că nu toate companiile japoneze le cer femeilor să poarte tocuri la birou, este clar că mentalitatea societăţii japoneze încă este destul de afectată de o discriminare de gen foarte pronunţată.
Citiţi şi
Cum se face că testul de sarcină pozitiv mai înseamnă azi o veste proastă
Răzbunare de tip #MeToo – Promising Young Woman
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
