Turneul de lansare a cărţilor „Zilele amanţilor” şi „Nopţile amanţilor”, pe care îl înreprind de mai bine de o lună prin ţară, mi-a dat ocazia nu numai să cunosc oameni interesanţi, dar mai ales să le cunosc percepţia despre iubire şi relaţii. Toate părerile despre ceea ce ar trebui să fie iubire izvorăsc de fapt din poveşti de viaţă. De obicei, dezamăgirile sentimentale, după etapa frustrărilor, capătă accente nostalgice. Femeile care tânjesc după marea iubire, nu că nu ne-ar plăcea tuturor să trăim aşa ceva, se încăpăţânează să vadă totul în viaţă dulce şi sublim. Şi tot ce nu corespunde acestor epitete e respins si etichetat ca „neadevărat”.
În drumurile mele, am întâlnit oameni mulţumiţi cu relaţia în care trăiau, împăcaţi mai exact, pentru că una e să fii împăcat şi alta e mulţumit. Trăiesc bântuiţi de fantomele iubirilor trecute. Există şi oameni mulţumiţi de prezent. Femei, foste amante, actuale soţii, şi invers. Viaţa e un carusel de roluri. Nu ştii când îţi vine rândul şi la ce.
Am cunoscut şi oameni care trăiesc forma de relaţie deschisă, cum o numesc ei. Adepţii multi parteneriatului simultan asumat de cei implicaţi. O cunoaştem sub numele de swing. Nu, nu despre dans e vorba…
Apoi sunt femeile singure, care îl aşteaptă pe prinţul încălecat şi degrabă devreme acasă. Acestea vor vedea în orice abordare un act de frustrare şi nu vor râde la glume. Sunt cele cu buzele mereu strânse, de parcă se feresc şi în somn de un sărut. Vor albi aşteptând fără să înveţe să râdă.
©Christer Strömholm
Sunt şi cei care refuză iubirea, de teamă să nu devină altceva decât ceea ce sunt în confortul lor. Acestora, orice ar face, le poţi citi în priviri: „Am totul şi nimic!”.
Şi vin şi oamenii mulţumiţi de ei înşişi. Cei care au învăţat din călătorii şi văd viaţa ca pe o sărbătoare. Nu se vor ascunde niciodată de nimeni şi nu le va fi ruşine să îşi recunoască sentimentele. Sunt zâmbitori şi deschişi.
Aviz femeilor care aşteaptă iubiri întinse pe fanioane trase de aeroplane pe cer: orice „prinţ” deştept are simţul umorului. Corolar: marile gesturi nu sunt întotdeauna traducerea liberă a unor sentimente sincere.
Pe Corina o gasiți cu totul aici.
Citiţi şi
România eternă și deloc fascinantă. Cum se încheie războiul proștilor cu lumea
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
