Cei ce sunteÅ£i în BucureÅŸti astăzi, 30 septembrie, mâine, 1 octombrie, sunteÅ£i norocoÅŸi (mi-e ciudă că am ajuns să spun asta destul de des… am spus-o ÅŸi pentru festivalul Enescu, la fiecare ediÅ£ie, o spun ÅŸi azi). La Teatrul Odeon are loc prima reprezentaÅ£ie în România a regizorului european Mihai Țărnă, de la orele 20.
Deja binecunoscut în Occident, atât pentru montările pariziene de exemplu ale piesei “Steaua fără nume”, a lui Mihail Sebastian, cât ÅŸi romanului lui Gabriel Garcia Marquez, “Un veac de singurătate”, cel care de mulÅ£i ani conduce catedra de teatru a EICAR ( Școala internaÅ£ională de teatru ÅŸi film din Paris), Mihai Țărnă visa ÅŸi el, asemenea multora dintre românii (de dincoace sau de peste Prut) plecaÅ£i în străinătate, să fie jucat în România.
Åžtiam de visul acesta de acum un an de zile, de când, într-o dimineaţă oareÅŸcare în Paris, ne spunea, mie ÅŸi Tatianei (Tatiana Å¢ibuleac), ce îşi dorea cel mai mult. Åži noi visam, trei prieteni visând la ce putem face pentru imaginarul românesc. Unele din visuri s-au împlinit. Tatiana a scris ÅŸi publicat superba sa carte, “Vara în care mama avea ochii verzi”, cartea este la a 6-a ediÅ£ie deja ÅŸi va fi prezentă ÅŸi la Filit, la IaÅŸi. Mihai, iată, ÅŸi el, îşi vede în sfârÅŸit visul cu ochii: este jucat în România, în BucureÅŸti chiar, pentru început, înainte de a ajunge la TimiÅŸoara ÅŸi Cluj.
Nu este orice piesă de teatru ÅŸi nu orice actor, orice decor, orice public: Teodora Enache, Oana Pelea, Doina Levintza, au avut curajul de “a paria” pe talentul acestui regizor fără pereche (maratonul familiei Macondo a durat totuÅŸi patru ore!), un suflet extrem de generos ÅŸi de pasionat care nu a ezitat, printre altele, cu toÅ£i elevii săi actori, să joace gratuit pentru a încerca (ÅŸi reuÅŸi) trimiterea sumelor de pe biletele pentru două spectacole după povestirile lui Marquez în România, pentru “CuminÅ£enia pământului”.
Magia lui Mihai Țărnă operează deci astă seară ÅŸi mâine seară în BucureÅŸti ÅŸi fericiÅ£i sunt cei care au timpul ÅŸi curiozitatea de a merge la acest spectacol-concert care pune în miÈ™care pentru prima oară în lume “Profetul“: deÅŸi eu nu am văzut acest spectacol, ÅŸtiu totul despre cum a fost lucrat, gândit, ca ÅŸi despre cum îşi imaginează Mihai lumile persoanle ÅŸi teatrale. Mai ÅŸtiu ÅŸi că oamenii care îi stau alături sunt oameni de excepÅ£ie, artiÅŸti de excepÅ£ie, creatori excepÅ£ionali.
Timişorenii şi clujenii îl vor avea şi ei printre ei săptămâna viitoare. Norocoşii!
Eu, Tatiana, Geanina, prietenii lui parizieni, suntem cu gândul doar lângă el, şi aşteptăm sosirea spectacolului şi la Paris. Aceasta pentru că uneori profeţiile şi visurile devin realitate, chiar dacă după mulţi ani.
Pentru Mihai, “munca aeste dragoste devenită vizibilă”. Khalil Gibran i se potriveÅŸte, astfel, ca o mănuşă. Din fericire pentru el, pentru noi, aÅŸa cum înÅ£elept o spune “Profetul” celebrului scriitor libanez, “viaÅ£a nu merge înapoi, nici zăboveÅŸte în ziua de ieri”.
Mărturisesc că pe atunci nu am înÅ£eles foarte bine de ce avea nevoie de consacrarea din România, când avea totul aici, în FranÅ£a. Acum înÅ£eleg. Mihai, ca niciodată, este foarte discret, foarte tăcut, acum, când visul său devine realitate. Niciun cuvânt pe reÅ£ele…
Deci înÅ£eleg acum: pentru un creator român, din orice domeniu, actor, dramaturg, cineast, artist, jurnalist, scriitor, dincolo de tot “aurul” ÅŸi gloria internaÅ£ională, există ceva pentru care va da totul mereu:dragostea publicului de acasă.
Mergeți la Odeon!
Citiţi şi
Gabo Р̨nainte de Garcia Marquez
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
