…păi nu înţeleg bărbaţii ce-şi manifestă infidelitatea… și, mai ales, din primele luni de cuplu pe care abia și l-au rânduit, abia ce și l-au așezat la casa lui.
Nu înţeleg deloc oamenii, căci ar suna a misandrism de-aș face referire doar la partea masculină aici, care, deşi îşi fac planuri de viitor pentru a fi împreună pe termen lung cu o persoană, sunt totodată infideli din primele rânduri de poveste.
Hai că pricep un pic – treaba cu plictisul sexual dintr-o relaţie.
De fapt, nici n-o înţeleg neapărat, dar măcar accept teoria, pentru că, da, se poate întâmpla să nu evoluezi sexual în doi în nicio direcţie, iar atunci, pentru că rămâi un clasic din acest punct de vedere şi te limitezi la un obişnuit, un general valabil pentru majoritatea cuplurilor în speţă, posibil ca tu, însă, să te rutinezi.
Hai să spunem că-i probabil să se-ntâmple-așa şi oareșcum de înţeles că ți-ai dori atunci un pic de varietate ocazională cu alte persoane. Câteodată.
Dar ce ne facem şi cum îi înţelegem, însă, pe cei care care înşală din principiu?
C-aşa cred ei că este firesc, aşa şi-au şi format principiile de viaţă ori viața sexuală în genere.
Păi dacă de la începuturi de relaţie în voi, cei doi, tu ai nevoi de altcineva, dacă atâta vreme cât încă nu ai descoperit-o întru totul și pân’ la capăt, nu-i ştii deci valenţele sexuale din toate… unghiurile, de ce atunci, zic, să mai continui în relaţia aceea?
Nu vrei să ştii nici câtă deschidere sexuală ar putea avea, căci nu eşti curios pe mai departe de-un alt sens sexual al ei, n-ai timp ori chef nici să vorbiţi extins subiectul în sine, nici să începi prin living un sex emancipat de cuplu în câte-o seară! …pentru că preferi un living nou cu o persoană nouă totodată, pe care ţi-ai dorit s-o simți un pic mai intim azi.
…acelaşi mod intim bineînţeles, tot superficial, şi clasic, şi banal, nicidecum mai evoluat, cum pare că pretinzi că ți-ai dori.
Un factor important pentru sex cu persoane noi decât ce ai acasă, am crezut mereu că ar putea fi vanitatea.
Între bărbaţi, spre exemplu, există întotdeauna discuţii despre ce ar face şi cu cine ar face… dar cuuuum ar faceee!!:)
Dacă au și vreun noroc să facă, le triumfă apoi orgoliul în faţa altora, acelaşi macho-gen, firește, categoric! …ce n-au avut noroc de acţiune, au rămas doar poticniți în stadiul de speranţă.
…dacă ai înscris azi, află cu siguranţă, absolut toţi mâine, doar ăsta ți-este scopul! Prânzul cu povești, mâncat agale, între aceiași prieteni buni, exagerând frenetic picanterii din dormitor.
Dacă ai vrea ceva cu o femeie pentru că-ţi place și chiar îți place rău de tot! …în plus şi pentru că… ei, bine, de-asta! atunci nu ai avea chef de povești, ci ai păstra experienţa în amintire dacă nu ţi-a plăcut… ori, dimpotrivă!, ai continua o relaţie cu cea care ţi-a sucit mințile toate.
De multe ori, nici nu le place, însă. Dar de puţine ori recunosc asta.
…și deci, concluzionând, înşelăm partenerul, îi călcăm în picioare orgoliul în public, îl necăjim sufleteşte şi multe altele de care nici nu mai ţinem cont în ceea ce-l privește, căci nu ne pasă, deşi noi credem că-l iubim! ..doar pentru a ne câştiga teren simpatic, apoi încredere în sexualitatea noastră în plan personal de care, în fapt, între noi fie vorba, ne foarte îndoim în sine.
…pentru că, de aceea simţim nevoia să demonstrăm mereu și tot mereu altora, ba una, ba cealaltă, nu este-aşa?
De ce naiba procedăm atât de incorect, până și-n relaţie cu noi? Nu-i mai uşor să fim cinstiţi, măcar când nu ne aude nimeni, în şoaptă către noi, măcar atunci, s-avem curaj să spunem lucrurilor pe nume, pentru a nu mai perpetua greşeli, experienţe de care nu avem nevoie?
De ce le multiplicăm, în loc să reparăm?
…din multe motive ce ţin de noi și ele, din păcate.
Ce țin de stima de sine ce nu ne este ridicată, nici măcar în echilibru precar nu ne stă des, ci doar se zbate pentru a fi percepută de ceilalți că ne-ar fi cocoțată pe-undeva la cotă maximă. Din complexe şi frustrări majore pe care nu suntem capabili să ni le recunoaştem nici nouă înşine, de teamă că nu vom ști să le găsim o rezolvare.
În altă ordine de idei, infidelitate înseamnă neiubire. Când înșeli, când ți-e atât de simplu să o faci, categoric nu iubești.
Dragoste înseamnă alte lucruri!
Dragoste înseamnă mult, deși poate că sună a puțin.
Dragostea te umple de atâta stare de bine, de atâta fericire, încât nu o riști pentru un trup nou, pentru o atingere. Când iubești cu adevărat, pui suflet, nu plus de vanitate, nici orgoliu. Când iubești cu adevărat, iubești doar pentru tine, nu pentru ceilalți.
Când simți iubirea, ți-e de-ajuns să știi că-ți este. Nu vrei mai mult.
Înşelăm şi minţim şi ne stresăm, în loc să ne căutăm cum trebuie și unde trebuie fericirea, …împlinirea sufletească care ne vine doar iubind.
Nu societatea şi nici prietenii apropiaţi nu trebuie să ne povestească nevoile noastre, căci ei vor vorbi prin prisma lor, care nu reprezintă întotdeauna și optica noastră.
Dacă suntem născuţi sau, cel puţin, aşa avem senzaţia, cu dorinţă de femei multe în patul nostru, spre exemplu, de ce să ne căsătorim?
De ce programăm lucruri pe care nu ni le dorim din suflet?
De ce nu trăim noi liniştiţi şi la 45 de ani, burlaci, dacă avem tendinţe de poligamie de când ne cunoaștem?
De ce să facem compromisuri cu noi înşine?
Poate că la 50 de ani abia, începem să înţelegem dragostea, poate că până atunci nu am întâlnit omul potrivit care să ne convingă că în cuplu, doar atunci, simți că trăieşti.
Poate că târziu pentru cei din jurul nostru, nu când „trebuia”, întâlnim omul care ne împlineşte peste tot și nu doar pe alocuri.
…abia atunci înţelegem că nu ne dorim o lacrimă să-i plângă celui ce ne este drag. N-am putea să-l minţim mereu, la nesfârşit. Pentru că n-avem motive să facem lucruri separat, le preferăm cât putem de mult doar împreună.
Căci ne iubim pe bune.
Un act sexual împlinit nu necesită prezentare amănunţită printre prieteni. Nu ţine de persoane noi şi nici de corpuri de invidiat, mereu tot altele. Reprezintă doar o împletitură de sentimente multiple, profunde, fericite!
Atât! …nimic mai mult!
…și asta-i fericirea toată! Atât, nici un centimetru-n plus!
Pe Adina o găsiți toată aici.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.