Regizorul recentei versiuni germane a filmului All Quiet On The Western Front a reușit să atragă nominalizarea pentru „cel mai bun film” în cursa pentru premiul Oscar, 2025. În egală măsură, pelicula sa ne indică iar că „Încurcate sunt căile Domnului”. Bazat pe romanul lui Robert Harris, cu un scenariu realizat de Peter Straughan, Conclave este povestea decanului-cardinal Thomas Lawrence (Ralph Fiennes, niciodată mai bine ca acum), oficialul Vaticanului însărcinat cu organizarea unui conclav papal pentru a alege un nou papă, după moartea precedentului Sfânt Părinte. Un conclav papal este o adunare retrasă a tuturor cardinalilor din Biserica Catolică, care rămân în continuare, votând pentru un nou lider, până când se ajunge la o majoritate. Cardinalul Lawrence, în virtutea funcției sale de decan, va prezida Colegiul Cardinalilor, sechestrat într-un cadru special pentru a alege următorul papă prin vot. Se întâlnesc în Capela Sixtină. Buletinele de vot sunt completate și numărate manual. Apoi, sunt arse. Singura comunicare – în timpul acestui proces – este prin fum, gri pentru un buletin de vot care nu a dus la suficiente voturi pentru ca vreun candidat să fie ales, alb când se obține majoritatea.
Ralph Fiennes stars as Cardinal Lawrence in director Edward Berger’s CONCLAVE, a Focus Features release. Credit: Philippe Antonello/Focus Features ©2024 All Rights Reserved.
Desigur, ne întrebăm dacă particularitățile patriarhale ale Sfântului Scaun interesează pe oricine care nu are legătură directă cu Biserica Catolică. Totuși, avem să identificăm (eterna) luptă pentru putere. Așa cum se vede și din titlu și din temă, Conclave este un film despre credință, dar nu transformă toate acestea într-o metaforă despre existența lui Dumnezeu; filmul este subtil și inteligent, formulând întrebări mai mult despre natura umană decât despre cea divină.
Din capul locului, se remarcă faptul că această nouă peliculă este o producție frumoasă, în care bugetul extins se simte în locații, costume, decoruri și recuzită. De asemenea, regăsim un subtil portret acelui manager, cardinalul Thomas Lawrence (Ralph Fiennes). Cardinalul Lawrence este un manager meticulos, perfect pentru un eveniment atât de important, puternic ritualizat. Însă, odată ce toți cardinalii au fost aduși împreună, iar bătălia politică începe serios, cardinalul Lawrence se trezește nu numai responsabil de procedură, ci se confruntă și cu misterioasa moarte a anteriorului Sfânt Părinte. Într-o lume a șoaptelor, a bârfelor, a secretelor, a zvonurilor, a cererilor și a dezvoltărilor, Cardinalul Lawrence devine singurul om care pune întrebări.
(L to R) Ralph Fiennes as Cardinal Lawrence and Stanley Tucci as Cardinal Bellini in director Edward Berger’s CONCLAVE, a Focus Features release. Credit: Courtesy of Focus Features. © 2024 All Rights Reserved.
Intrigile și dialogurile trosnesc puternic, aproape electric, în Conclave. Fiecare cadru este alcătuit minunat, cu imagini uimitoare care subliniază răsturnările surprinzătoare ale poveștii, care se întinde pe două niveluri diferite. Astfel, regăsim un misterios proces străvechi: adunarea cardinalilor catolici pentru a alege un nou Papă. Ici și colo, pelicula lansează paralele cu luptele mai puțin secrete pentru putere și relevă dispute despre valorile fundamentale care ne sunt deja familiare.
Ralph Fiennes stars as Cardinal Lawrence in director Edward Berger’s CONCLAVE, a Focus Features release. Credit: Courtesy of Focus Features. © 2024 All Rights Reserved.
În primele două acte, impresia de familiaritate pare excesivă – se simte ca o miniserie TV de prestigiu, intriga ridicând drama, în mod artificial. Structura episodică predomină pe măsură ce fiecare candidat internațional se prezintă. Invariabil, secretele întunecate ies la suprafață. Pe parcurs, filmul capătă caracterul unui thriller politic, structural. Pe măsură ce Conclave intră în treilea act, o primă întorsătură nu se lasă așteptată. Practic, activitatea cardinalului Lawrence devine mai dificilă atunci când o nouă figură, extrem de imperceptibilă, sosește la Vatican: un cardinal mexican, părintele Benitez, care a slujit ca arhiepiscop de Kabul și care a fost numit cardinal abia de curând, înainte ca precedentul Sfânt Părinte să fi murit. Nimeni de la Vatican nu știe despre această ființă, la fel cum nimeni de la Vatican nu știe ce s-a întâmplat la ultima întâlnire a fostului Papă cu un alt cardinal, Tremblay (John Lithgow). Însă, despre acesta se suspectează că ar fi fost demis chiar de fostul Papă înainte de a se prăpădi. Lawrence, ale cărui îndoieli cu privire la rolul său erau suficient de mari încât plănuise să ceară să-și părăsească funcția, face tot posibilul pentru a răspunde nevoilor conflictuale ale cardinalilor. La urma urmei, Lawrence este conștient de eșecurile trecute ale bisericii și de necesitatea de a evita orice noi daune. Munca lui Lawrence de a descoperi adevărul este motivată de sine (atât din pricina exigentei sale generale, cât și a nevoii sale personale – sâcâitoare – de a găsi explicații în lumea întrebărilor neîmplinite în care trăiește) și devine o sarcină extrem de dificilă. E foarte greu, fiindcă informațiile circulă în moduri nesubstanțiale: șoapte, ecouri, conversații înăbușite auzite de pe hol. Limbajul sonor al filmului (pus în legătură directă cu scenografia uluitoare a arhitecturii cavernoase, baroce de marmură) este unul al zgomotelor ambientale, punctat doar de țipete șocante ocazionale sau de mormăitul de rău augur al unui violoncel. Coardele tăioase ale partiturii compozitorului Volker Bertelmann transmit cu pricepere miza situației.
Toate elementele folosite în realizarea acestei tulburătoare pelicule sugerează o lume bizară, rece, riguroasă și grandioasă în egală măsură, dar și fragilă, chiar impresionabilă. Imaginea, realizată de Stéphane Fontaine, scaldă filmul în roșu bogat, verde și crem, la fel de mult ca într-un tablou semnat de Tițian. Contrastul dintre culorile vibrante, capodoperele de artă și design, reprezentarea secolelor de tradiție și eșecurile umane și manipulările mărunte este cu totul captivant.
Distribuția bine aleasă îl include pe John Lithgow drept un candidat a cărui susținere ar fi putut depăși linia de la „nepotrivit” la „neetic”, cât și Lucian Msamati, drept episcop african a cărui selecție ar putea fi o oportunitate de a trimite un mesaj de incluziune, deși un secret din trecutul său ar putea fi descalificator. Lawrence își susține prietenul, Cardinalul Bellini (Stanley Tucci), care este sincer în privința opiniilor sale liberale și, astfel, sperie mulți potențiali susținători. La celălalt capăt al spectrului, se află versiunea catolică a « focului și puciului », cardinalul Tedesco (Sergio Castellitto), care vrea să readucă latina și să excludă din biserică pe oricine nu își îndeplinește sarcinile. Isabella Rossellini este remarcabilă în postura de călugăriță care, după cum spune ea, ar trebui să fie « invizibilă », dar nu poate să nu aibă ochi și urechi – și, deși nu adaugă asta, are și o gură cu ceva de spus. Ea servește pentru a reaminti spectatorilor despre supremația patriarhatului în biserică; filmul dezvăluie cu atenție modul în care călugărițele din Vatican sunt, în esență, servitoare ale bărbaților. Aici, se așteaptă ca femeile să tacă, să fie curate, să gătească și să facă totul pentru preoți. Conclave conține și un filon feminism secret, ironic, care se extinde pe măsură ce filmul continuă pentru a aduce un argument „mic” pentru echipa instituțională supremă a catolicismului: Madona.
Isabella Rossellini stars as Sister Agnes in director Edward Berger’s CONCLAVE, a Focus Features release. Credit: Courtesy of Focus Features. © 2024 All Rights Reserved.
Chiar și în camerele sechestrate, zvonurile, dezvăluirile și evenimentele duc personajele într-o serie de răsturnări în stil Rubik Cube. Totuși, umanitatea universală, ambiția, manipularea, viziunile mărețe, meschinăria, dezacordurile despre „credință vs. îndoială”, „progres vs. tradiție”, „noi” vs. „ei” sunt cele care rezonează cel mai profund. Conclave este un film inteligent, provocator, uneori amuzant și hotărât să ne facă să ne regândim impresiile inițiale. Ne invită să ne provocăm pe noi înșine la reflecție. Surpriza finală poate părea revoltătoare, dar este concepută pentru a se potrivi la fel de satisfăcător ca și ultima piesă dintr-un puzzle.
Pe Mădălina o găsiți și aici.
Regia: Edward Berger
Scenariul: Peter Straughan după romanul Conclave de Robert Harris, publicat în 2016
Imaginea: Stéphane Fontaine
Montajul: Nick Emerson
Muzica: Volker Bertelmann
Distribuția:
Ralph Fiennes – Thomas Lawrence, un liberal britanic și decan al Colegiului Cardinalilor
Stanley Tucci – Aldo Bellini, un cardinal liberal american
John Lithgow – Joseph Tremblay, un moderat cardinal canadian
Sergio Castellitto – cardinalului Goffredo Tedesco, un tradiționalist italian
Isabella Rossellini – sora Agnes
Lucian Msamati – cardinalul Joshua Adeyemi, un candidat popular nigerian cu opinii sociale conservatoare
Carlos Diehz – cardinalul Vincent Benitez, un arhiepiscop mexican puțin cunoscut care lucrează în Afganistan
Brían F. O’Byrne – monseniorul Raymond O’Malley, asistentul lui Lawrence și cercetător al opoziției
Durata: 120 min.
Citiţi şi
Un alt fel de ‘cină de gală’ – The Menu
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
