În același timp, azi, 5 iunie 2016, și pe același continent cu noi, în Elveția are loc un referendum cu un pachet de cinci propuneri venite de la cetățeni. Sistemul de inițiativă populară le permite acestora să sugereze modificări în constituția federală. Și elvețienii știu asta și chiar o fac. Astfel că toate inițiativele care adună 100.000 de semnături în 18 luni obligă la organizarea referendumului și, dacă obțin sprijinul majorității în majoritatea cantoanelor, devin amendamente constituționale.
Ceea ce poate nu știați (că de aia nici nu sunt inițiate, iar când sunt, n-au succes – vezi modelul de eșec cetățenesc i74) este că și noi avem legea care ne permite același lucru ca în Elveția: articolului 74 din Constituţia României! Prin prevederile acestui articol, cetățenii pot introduce legi în Parlament. Conform Art. 74, „(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.” Tot 100.000 de semnături sunt necesare, din cel puțin 11 judeţe, iar din fiecare județ, minimum 5.000 de semnatari.
Dar să vedem ce voiau unii dintre cetățenii elvețieni.
– aprobarea unui venit minim lunar garantat pentru fiecare cetățean adult, indiferent dacă lucrează sau nu. (Suma vehiculată neoficial era de 2500 de franci elvețieni (£1,755; $2,555) pentru adulți, și SFr 625 pentru fiecare copil, acestea reflectând costurile mari ale vieții în Elveția. Nu este clar cum ar afecta aceasta oamenii cu salarii mari.)
Estimările exit poll arată că 78% dintre elvețieni au fost împotrivă.
Foarte puțini politicieni au sprijinit proiectul, dar niciunul din partidele parlamentare, criticii au atenționat că dispariția legăturii între muncă și câștig va dăuna grav săcietății, iar suporterii proiectului au argumentat că, în condițiile în care munca e tot mai automatizată, sunt tot mai puține locuri de muncă. Che Wagner (grupul de campanie Basic Income Switzerland) spune însă că nu vor fi bani aruncați. “În Elveția, peste 50% din totalul muncii prestate este neplătită. Este munca de îngrijire, munca de acasă, munca din diferite comunități, deci toată această muncă va fi mai valorizată cu un venit de bază.” Luzi Stamm, membru al parlamentului din partea aripii de dreapta a Swiss People’s Party, crede că: “Teoretic, dacă Elveția ar fi fost o insulă, răspunsul ar fi fost da. Dar cu granițe deschise, e absolut imposibil, mai ales pentru Elveția cu un standarde de viață ridicate. Dacă oferi oricărui individ o sumă de franci elvețieni, vei avea miliarde de oameni care vpr încerca să se mute în Elveția.”
Elveția e prima țară care desfășoară un asemenea vot, dar această idee a mai fost luată în considerare și în Finlanda (unde guvernul va încerca să ofere un venit minim garantat unui număr de 8000 de cetățeni din grupuri vulnerabile, cu venituri mici), iar în Utrecht (Olanda) se află în progres un proiect pilot care se va lansa în ianuarie 2017.
“Ce-ai face dacă cineva ar avea grijă de venitul tău?”
Posterul uriaș folosit de suporterii proiectului în campanie.
Foto: @Reuters
Alături de chestiune venitului minim garantat, pachetul supus referendumului mai cuprindea încă patru propuneri:
– urgentarea procesului de acordarea a azilului (estimare: aprobată cu 66%)
– șefii companiilor din sectorul public n-ar trebui să aibă salarii mai mari decât miniștrii (estimare: respinsă cu 67%)
– aprobarea testelor genetice pe embrioni înainte de a se face fertilizarea in-vitro în cazul în care oricare din părinți are o boală serioasă genetică (61% da)
– finanțarea transportului (inițiativă aparținând lobbiștilor auto care vor mai multe investiții în drumuri (respins cu 70%).
În final, doar atât: ați fost la vot?
Sursa: BBC
Citiţi şi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
