Mereu a fost ceva de spus. Mereu am adăugat, condimentat, surclasat și evoluat. Avem trepte de urcat, știi? Multe, atât de multe, nu bănuim capătul. Nici nu ne interesează. Știu doar că aș urca orice scară cu tine.
Te iubesc. Și mi-e teamă. Ai adâncimi mari de explorat. Mai ai cicatrici, îmi place să-mi trec degetele și buzele peste ele, știu că le vindec cauzele și-mi place să știu că am atât de multă putere asupra ta. Știi? Este un pic paradoxal ca eu, cu orgoliul și cu mândria mea, să accept și să doresc să fiu revendicată de tine. Cerșită în pocale largi. Făcută să depind de tine. După… după atât de multe războaie în trecut. Nu, n-au fost inutile, ne-au îndepărtat temporar unul de celălalt, dar ne-au făcut să ne cunoaștem mai bine. Ne-au făcut mai hotărâți. Vezi? Și agonia prelungită e bună. Ne-a adus împreună și ne-a făcut să erupem în lave nestinse.
Nimic nu a fost fără scop. Tot trecutul, al meu și al tău, separat, ne-a adus aici. Tu, cu umbrele feminine ce-ți lungesc trena, eu, cu umbrele erotice socotite și nesocotite. Știi că nu mi-am închipuit niciodată că vom ajunge până aici? Adică, la acest nivel emoțional cu tot ce implică el. Avem fiecare spaimele noastre, tu fiind (autodeclarat) cel defect, iar eu… eu nici nu știu, situată cumva la marginea societății, privind oamenii când din mijlocul lor, cînd din afară, niciodată hotărâtă să aparțin vreunei tabere.
Citiţi şi Mă întrebai ce culoare ai tu
M-ai domolit. Și-am vrut să fiu. Și ți-am fost. Și-ți sunt. Acum clădim mână în mână, sărim trepte, alergăm în zigzag, țipăm, râdem, ne întrecem și plângem, deopotrivă. Și ne iubim.
Guest post by Arestatul fără umbră
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
