Să nu mă cerți că te-am iubit, dragul meu. Că te-am iubit așa cum am știut mai bine: cu fiori pe suflet și inima tremurândă.
Să nu mă cerți c-am transformat zilele-n nopți și nopțile-n zile. Că ți-am cutreierat toate visele, dar nu eram niciunde.
Să nu mă cerți că te vedeam în fiecare nor de ploaie, în fiecare cer senin și-n toate razele de soare. În fiecare apă curgătoare care ducea la tine.
Să nu mă cerți că n-am știut să fug de noi. Că n-am știut să mă ascund unde mi-era bine: în braţele celui ce mă vroia mai mult decât tu m-ai fi vrut pe mine.
Să nu mă cerți că eram frunză căzută la pământ și rugam vântul să mă sufle acolo unde ești, ploaia să mă plouă cu tine, ninsoarea să mă ningă cu noi.
Să nu mă cerți că din stele-mi făceam dorințe, iar cu luna îmi alinam dorul. Iartă-mă că n-am știut să mint. Că n-am știut să fiu opacă şi sentimentele mi-erau precum cristalul.
Să nu mă cerți că n-am putut să-ți dau mai mult…mai mult decât mi-am fost eu. Că n-am avut puterea să transform timpul în fluturi și să-i trimit la tine.
Să nu mă cerți că mi-ai intrat în gânduri și-n aer. Că te respir în fiecare secundă și te duc în adâncul sufletului. Te rog să nu mă cerți… c-am grijă de tine.
Iartă-mă că m-am rătăcit, că m-am pierdut de mine fără să te ating, fără să te sărut, fără să-ți curg pe piele. Fără să mă contopesc, fără să mă pătrund cu tine.
Iartă-mă că nu ți-am putut săruta sudoarea frunții ca să-mi potolesc setea de noi, dacă am fi făcut… iubire! Că nu ți-am sărutat pielea și rănile intensității dăruirii în timp ce-am fi făcut… iubire… Așa cum te rog să-mi ierți urletul târziu din noapte când te chemam să-mi mângâi… iubirea.
Citiţi şi Nu trebuie să îţi ceri iertare, trebuie să fii fericit
Iartă-mi stângăcia și vorbele nespuse. Iartă-mi gândurile fără grai și liniștea necuvântătoare. Iartă-mi iubirea cea de taină și lumea-mi amuțită. Aleg tăcerea din dorința de a-mi auzi doar liniștea și frica. Frica de a nu dărâma nimic din noi, teama de a nu distruge nimic din ce-a rămas. Dorința de a te avea… fără să te am vreodată.
Să nu mă cerți că n-am știu să mă cert cu iubirea.
Sunt fragedă, prea fragedă să omor ce mă hrănește. Prea debilă să distrug ce mă-naltă! Prea fragilă să renunț la iubire atunci când o iubesc.
Să nu mă cerți că te-am iubit. Promit să iert… ce n-ai iubit!
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Povestea pantofilor portocalii
Trei lucruri pe care se întemeiază o relație de cuplu sănătoasă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
