I don’t wanna die…

24 November 2013

I sometimes wish I’d never been born at all.

Eram într-o sală întunecoasă de la Litere, la un seminar. Un coleg a deschis uşa, a intrat şi a spus: „A murit Freddie Mercury.“ Au urmat câteva momente când s-au oprit toate în noi, suflul, gândurile, zâmbetele, şi au rămas o vreme toate pe loc.

Au trecut 22 de ani de la acea zi de 24 noiembrie.

În urmă cu ceva vreme, am citit un interviu cu mama lui Freddie, Jer Bulsara, care, în anul când a fost realizat articolul, în 2012, împlinea 90 de ani. A fost o ocazie minunată de a-i vedea şi cealaltă faţă a lui Freddie, acest excentric incredibil de talentat, cu o voce imposibil de confundat, un showman perfect, care făcea tot posibilul ca viaţa lui să fie doar al lui. Pentru el, au fost întotdeauna două lumi diferite: scena şi familia.

“Dacă vreodată l-aş fi întrebat despre munca lui, mi-ar fi spus Mum, aia e afacere, asta e familie. Era tare bun şi respectuos cu noi, şi cu mine, şi cu tatăl lui.” Tatăl lui Freddie, Bomi Bulsara, a murit în 2003, la vârsta de 95 de ani.

Farrokh Bulsara, numele lui real, s-a născut în 1946 în Zanzibar, pe atunci o colonie britanică. A făcut şcoala în limba engleză din India, unde a învăţat să cânte şi la pian. Deşi ştia pianul, nu s-a considerat niciodată un mare pianist şi întotdeauna i-a fost teamă să cânte în concerte Bohemian Rhapsody, convins că va încurca totul.

Revoluţia din Zanzibar i-a obligat pe părinţii lui să se mute în Anglia, unde au locuit în apropiere de Londra. Părinţii lui nu au fost deloc fericiţi că au fost nevoiţi să plece din Zanzibar, Freddie însă, avea atunci 17 ani, a fost încântat de noua lui ţară. Era un băiat tăcut şi timid, pasionat de muzică. A rămas la fel, un mare timid şi o persoană extrem de retrasă, deşi, între timp, devenise liderul unei trupe care, spunea David Bowie, putea ţine mulţimea în propria palmă.

“Când sunt pe scenă, sunt extrovertit, dar pe dinăuntru sunt cu totul alt om”, a spus Freddie, în unul din foarte puţinele interviuri pe care le-a dat.

Ca mulţi alţi părinţi, şi părinţii lui sperau să aibă şi el o slujbă sigură, aşa cum au avut-o şi ei.

“Aproape toţi din familia noastră erau avocaţi sau contabili, dar Freddie ne spunea că el nu este suficient de deştept să fie avocat şi că vrea să cânte. Vorbeam cu soţul meu şi spuneam că este o fază trecătoare, o să crească şi se va întoarce la studii. Nu s-a întâmplat asta.”

A urmat cursurile de la Ealing Art College, Londra, unde a obţinut o diplomă în artă şi design.

“Am fost tristă când a plecat de acasă. Cânta mereu, iar un vecin în vârstă s-a plâns că îl deranjează zgomotul şi el mi-a spus că e vremea să se mute. I-am spus că îl înţeleg.”

A locuit într-un apartament în Londra, apoi şi-a cumpărat o casă în Kensington.

“Când nu era plecat în turnee, mereu venea acasă, fiindcă îi plăcea cum gătesc. După ce devenise celebru şi avea invitaţi la cină, tot timpul îmi cerea să le gătesc eu. Era atât de generos. Mi-a adus într-o zi un set superb de tacâmuri din argint ca să se scuze fiindcă nu a putut să ajungă la un prânz. Nu le-am folosit niciodată, fiindcă erau mult prea frumoase.”

Extravaganţele lui vestimentare de pe scenă au fost la fel de greu de acceptat de părinţi.

“Ca mamă te gândeşti, ce-i asta? Deseori i-am spus că nu îmi plac hainele lui şi am încercat să-l conving să-şi taie părul, dar îmi tot explica el că, atunci când eşti în lumea pop, toate astea fac parte din spectacol. Treptat, am învăţat să accept şi asta. Dar indiferent ce a făcut sau a purtat, întotdeauna am văzut în el copilul pe care l-am cunoscut, care ne spunea o mulţime de glume şi cu care am avut întotdeauna o legătură frumoasă.”

În concerte, era în formă maximă mai ales după o ceartă zdravănă cu partenerul lui de viaţă. Înainte de concertul pe care cei din Queen îl aveau în cadrul celui mai popular show din America, Saturday Night Live, a avut o dispută cu partenerul lui din acea perioadă. Au urlat unul la altul ore în şir, iar a doua zi dimineaţă Freddie s-a trezit complet răguşit. Toată ziua medicii au încercat diferite remedii pentru a-i readuce vocea şi cu câteva minute înainte de începerea spectacolului au reuşit.

A avut relaţii cu bărbaţi, dar mereu a spus că iubirea vieţii lui a fost şi a rămas până la moarte, Mary Austin, fata care avea 19 ani când s-au întâlnit. Au locuit împreună şapte ani şi, chiar dacă s-au despărţit, ea i-a rămas cea mai bună şi de încredere prietenă. Tot ei, Freddie i-a lăsat aproape toată averea lui, inclusiv drepturile de autor. Mary are doi copii, unul pe care l-a cunoscut şi Freddie, celălalt născut la puţin timp după moartea lui.

“Credeam că se vor căsători şi vor avea o viaţă normală, cu copii. Dar chiar şi când s-au despărţit, am ştiut că ea îl va iubi mereu pe băiatul meu şi au rămas prieteni până la capăt. De când a murit el, nu am mai întâlnit-o însă.”

Alegerea lui în ce priveşte viaţa sexuală nu a fost niciodată un subiect discutat în familie. Nici atunci când părinţii lui au aflat că a fost infectat cu HIV.

“Ne-a protejat şi nu a vorbit niciodată cu noi acest lucru. Acum ar fi diferit, dar atunci a fost destul de dificil să ne spună despre această boală şi i-am respectat decizia. Când l-am vizitat în ultimele lui zile de viaţă, ştiam că este foarte bolnav, nu a trebuit să-mi spună nimic.”

Au trecut 22 de ani şi nimeni nu ştie unde a fost depusă cenuşa lui după ce a fost incinerat. Singura persoană care ştie acest lucru este, desigur, fosta lui iubită şi prietenă, Mary. “A fost dorinţa lui Freddie şi i-am promis că nu voi spune nimănui unde se află. Nu l-am trădat niciodată în timpul vieţii lui, nu voi face asta nici acum.”

Să lăsăm povestea aşa cum a dorit-o el.  Să o continuăm aşa cum ar fi dorit…

Când avea 4 ani

La şapte ani, înainte de a pleca în India, la şcoală

Cu părinţii, Jer şi Bomi Bulsara

Cu iubirea vieţii lui, Mary Austin

We are the champions – my friends
And we’ll keep on fightin’ till the end
We are the champions
We are the champions
No time for losers
‘Cause we are the champions of the world



Citiţi şi

Galileo, Galileo (Bohemian Rhapsody)

Nostalgia

Elegie pentru anii ‘90

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Andreea / 24 November 2015 19:04

    Un idol, iar Mary o adevarata lady!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro