Să lăsăm puțin deoparte slugile și să ne uităm cu luare aminte spre tabloul general din țara noastră, acum, de centenar.
Înfurie comportamentul de slugă al dregătorilor – slugi la dregătorii mai mari, înfurie și surprinde, deși n-ar trebui să mai surprindă. Așa se trăiește pe meleagurile acestea de sute de ani. Nu e nimic nou sub soare. Pentru că nu există meritocrație, există o explozie de pupincurism.
Să ne concentrăm, deci, pe un alt aspect, mai puțin studiat. E firesc să meargă hula către acești impostori cocoțați în scaune, dar nu toată. Nu toată.
Mai avem un fenomen. E mai nou și ne scapă. Puțină hulă se cuvine să meargă și la cei care ar avea capacitatea să stea vertical în istoria timpului prezent, dar preferă poziția caprei (altfel, cu referendumul în gură și ei). Așadar, atâția dintre marii noștri artiști – îndeosebi guriști și guriste (cu excepții notabile, pe care deja le cunoașteți). Guriștii aceștia pupă-n bot și papă tot pe la toate petrecerile comunale, în schimb niciun cuvânt despre demnitate, despre onoare! De unde, dacă nu e?
sursă foto: ruizhealytimes.com
Guriști și guriste, vedeți că, de exemplu, să nu ai penali călare pe banii publici nu înseamnă că iei partea într-o luptă politică! Înseamnă elementarul – e ca și cum te-ai spăla la dos după utilizare. Dar nu – ei nu, niciodată.
Guriștii și gurisele tăcute au caracterul copoiului Ghiță din Nenea Iancu și mintea chiloțăreselor de la marile noastre reviste, care îi spun unei infractoare fugare exilată, de parcă ar fi Monica Lovinescu.
Hulă, deci, și guriștilor și guristelor care preferă tăcerea ca să nu facă, vezi Doamne, politică. Sunteți părtași la toată troaca asta care ne ține loc de viață și de țară.
Hulă, deci, și profesorilor care tac și nu se revoltă, hulă către medicii care n-au văzut un deceniu că le mor pacienții pe capete, fiindcă se dădea cu apă chioară pe instrumentarul medical, în cazul rar în care instrumentarul exista.
Prostia maselor e pe mâinile voastre, profesori, sânge e pe mâinile voastre, îngeri în halate albe.
Hulă și vouă ziariști care vă prostituați pe o ciorbă de aur pe la instituțiile securiștilor mai vechi sau, dimpotrivă, mai noi.
Hulă, deci, pentru toate coloanele care nu există, hulă pentru toți cei care au făcut din România un loc întors pe dos, în care nu poți să supraviețuiești fără pile, cumetri și relații, șpagă, bacșiș, sinecură și leafă de la buget.
Hulă vouă!
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Jurnal de Arizona: Dragă singurătate
Jurnal de Arizona – Femeia care îmbrățișează cactușii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
