Citiți rândurile acestea, chiar dacă veți parcurge cel mai scârbos discurs din câte s-au spus în ultimele decenii chiar și în România. E util. Veți vedea cât de departe se poate merge în adâncurile mizeriei.
E ca și cum Adolf Hitler ar acuza antisemitismul. E ca și cum Stalin s-ar revolta că e posibil Gulagul. E ca și cum Ion Iliescu ar sări la gâtul minerilor, care cum și-au permis să… E ca și cum Corneliu Vadim Tudor ar fi canonizat ca o icoană a decenței. E ca și cum torționarii ar fi tratați cu respect și eroii cu flegme.
E ca și cum violatorii din Vaslui… Această comparație nu rezistă, totuși. Fiindcă în România, iată, oricine poate să spună orice. Orice urmă de luciditate trebuie suprimată.
Să reluăm: e ca și cum Victor Ponta sau chiar Gabi Oprea însuși ar urla împotriva imposturii academice, carevasăzică așa ceva nu se mai poate!, unde o să ajungem? E ca și cum unei analfabete ca Elena Ceaușescu i s-ar construi un nume în știință… Ceea ce desigur s-a și întâmplat. E ca și cum Mariei Grapini i s-ar da diplome pentru felul în care slujește cauza limbii române.
E ca și cum Adrian Severin ar ține conferințe despre anticorupție. E ca și cum Adrian Năstase ar poza în cruciat al justiției, cu eșarfa Burberry fluturându-i discret în lupta cea mare. E ca și cum Robert Turcescu s-ar arăta dezgustat de securiștii din presă.
Liviu Dragnea a condus județul Teleorman pe culmile prăbușirii economice. Drept urmare a fost numai bun să se ocupe de dezvoltarea României întregi. Acest pușcăriabil este calea pe care PSD a ales să meargă mai departe. Acest partid care demult pare că nu se mai reprezintă decât pe sine, întocmai ca un grup infracțional, ar trebui, astfel, să iasă din istorie.
Pentru asta ar fi, totuși, nevoie de o altă schemă democratică. Democrația în acest moment în România arată așa: o minoritate imună la bun-simț, coruptă și decăzută, ca o turmă de curve bătrâne de bordel, ține captive resursele produse de puținii cetățeni autonomi. Pentru ca schema să poată continua să existe e nevoie de o majoritate redusă la o dimensiune animalieră, privată de accesul la o educație sănătoasă, îndobitocită zilnic într-o rutină a unei videocrații care nu poate duce decât la această concluzie: Liviu Dragnea indignat de cum s-a făcut politică în România!
Cum e? E ca și cum un cetățean îți intră în casă, se cacă în sufragerie și începe să urle la tine că nu-i dai mai repede hârtia igienică.
Acestui pușcăriabil i s-a tot spus herpesul cu mustață al politicii românești. Mi se pare totuși destul de puțin. Cu această autoflagelare de o ipocrizie fără precedent a anunțat, în clar, intrarea în faza terțiară a sifilisului moral care va prăbuși această șandrama a decenței care a ajuns România.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Citiţi şi
Kompromat, un thriller politic uluitor, din 28 iulie în cinema
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
