Constat că mulți oameni au zilele acestea o grijă predominantă, respectiv cea a căsătoriei altora. Recte (sic) a homosexualilor între ei (şi nu soluția de până acum, respectiv ca fiecare din ei să fie căsătorit cu câte o femeie). Mie, personal, îmi pare că singura preocupare a unui om normal la cap este cu cine se căsătoreşte el, nu alții. Din perspectiva mea mi-este egal dacă vecinul are planuri matrimoniale cu o femeie, cu un bărbat, cu un hermafrodit, o capră, un ficus sau cu cuierul. Important pentru mine este sa nu se apuce să le fu*ă în fața mea (sau dacă vrea să o facă să mă prevină din timp ca să pot alege dacă mă uit sau nu). Şi dacă fie-mea mi-ar zice într-o zi ca s-ar mărita cu un marțian sau o marțiancă, poate că nu m-aş bucura, dar aş respecta asta.
Izul de homofobie ce bântuie micuța noastră comunitate ortodoxă este de fapt capătul înghețat şi vizibil al unui iceberg mult mai letal, respectiv intoleranța noastră dintotdeauna. Intoleranță față de hainele, gândurile, culoarea pielii, obiceiurile, credințele, afiliațiile şi ideile celor din jur, în măsura în care diferă de ale noastre. Căci indiferent ce formă ia, religioasă, adânc moralizatoare, medicală etc, intoleranța noastră nu a dispărut niciodată şi nici nu a fost atenuată măcar până la nivelul simplu de a înțelege că oamenii civilizați pot coexista în diversitate.
Presupun că toată această intoleranță românească se datorează unor grave şi perpetuate carențe colective de gândire şi de educație ce au condus pe atât de mulți dintre noi la concluzia că singurele care contează pe pământ sunt propriile opinii, credințe şi judecăți. Să nu uităm nici faptul că tocmai această intoleranța a noastră ne-a facut şi ne face şi acum manipulabili politic de fel de fel de băseşti, ilieşti şi alți oameni lipsiți de mesaj, dar capabili de a ațâța acest aspect tenebros al firii noastre.
Deci, hai să îi lăsăm pe homosexuali cu ale lor şi să râdem de ei pentru faptul că o să le trebuiască şi lor verighete, naşi, țambal, lumânări, buchet, acordeon şi răspopit, unde până mai ieri erau liniştiți.
Citiţi şi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
