N-am fost niciodată invidioasă pe femeile frumoase. Toată viaţa am avut prietene după care întorceau capul toţi bărbaţii. Nu mi-am dorit niciodată să fiu ca ele sau în locul lor, pentru că am înţeles la timp că nu e simplu să gestionezi atâta frumuseţe. Prietenele mele frumoase au avut tot timpul probleme cu partenerii lor pentru că ele erau suspectate de flirt cu toţi bărbaţii care le dezbrăcau din priviri. Prietenele mele frumoase s-au luptat cu şefii pentru că le-ar fi vrut în patul lor. Prietenele mele frumoase au renunţat la joburi bune şi în care se simţeau bine pentru că nevestele şefilor lor au condiţionat ciorba caldă de acasa cu dispariţia lor din firmă. Prietenele mele frumoase n-au fost întotdeauna luate în serios sau respectate de subalternii lor care nu vedeau dincolo de carcasa din faţa ochilor.
Am văzut atâta nefericire în vieţile lor. Am aflat la timp preţul frumuseţii şi n-am fost niciodată invidioasă. Eu am reuşit sa le vad frumuseţea şi forţa şi generozitatea aceea ascunsă în spatele unui corp şi-al unui chip frumos. Dar le-am văzut şi lacrimile atunci când oboseau să ştie că sunt privite doar ca nişte bibelouri sau ca nişte cadouri frumos ambalate. Aş fi vrut şi eu să arunc pe mine o haină şi să pară că am studiat o oră cu ce mă îmbrac, iar când ies pe stradă să întoarcă toţi bărbaţii capul după mine.
Pe mine şefii m-au tratat tot timpul ca pe un partener cu drepturi egale. Subalternii m-au recunoscut ca şef. Mi-am permis toată viaţa să am prieteni bărbaţi. Nevestele şefilor, colegilor, prietenilor mei au dormit liniştite acasă în ceea ce m-a privit. Hai, că avem şi noi, astea mai micuţe şi mai grăsuţe, avantajele noastre. Chiar dacă atunci când vrem să plecăm undeva ne îmbrăcăm şi ne dezbrăcăm de o sută de mii de ori şi plecăm tot cu tricoul lălâu pe care îl purtăm de o lună. Chiar dacă facem dragoste cu toate draperiile trase, chiar dacă atunci când ne ridică un bărbat îşi riscă hernia. Ni se spune tot timpul că suntem foarte deştepte şi suntem bătute tovărăşeşte pe umăr, nu grosolan pe fund.
Eu nu cred că există femeie care să fie mai grasă cu 10 de kilograme decât e normal şi care să se simtă cu adevărat bine în pielea ei. Cred că zâmbetul şi-l desenează dimineaţa pe faţă după ce şi-a şters tona de lacrimi înainte de-a alege tricoul cu care să se îmbrace. Dacă o să fie sinceră cu tine, femeia frumoasă o să-ţi dezvăluie toată tristeţea pe care i-o aduce frumuseţea, iar femeia grăsuţă o să-ţi spună care-i preţul să fie mai plinuţă. Niciuna dintre ele nu e de invidiat. E de iubit aşa cum e.
Pe Mirela o găsiți, toată, aici.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Stilul de viață Friluftsliv și câteva imaginare expresii norvegiene pentru stări reale (UMOR!)
Un kilogram de… bucurie, vă rog!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
