Grădinăritul nu este doar o activitate recreativă, ci și o modalitate excelentă de a-ți asigura alimente proaspete și sănătoase direct din propria curte. Dacă visezi la o mică grădină de legume în care să cultivi, printre altele, roșii și castraveți, ești pe calea cea bună. Aceste două legume sunt relativ ușor de crescut și oferă satisfacții rapide. Iată ce ai de făcut:
Planificarea grădinii
Primul pas în crearea unei grădini de legume este planificarea. Alege un loc din curte care primește cel puțin șase ore de soare pe zi, esențial pentru creșterea roșiilor și castraveților. Solul trebuie să fie bine drenat, ceea ce înseamnă că apa nu ar trebui să băltească după ploi.
Pentru a evalua calitatea solului, poți face un test de pH. Roșiile și castraveții preferă un sol ușor acid, cu un pH cuprins între 6,0 și 6,8. Dacă solul nu este în parametri, poți adăuga diferite substanțe pentru a-l ajusta. De exemplu, varul poate crește pH-ul, iar sulfura poate să-l scadă.
Pregătirea solului
După alegerea locului, urmează pregătirea solului. Săparea și afânarea solului până la o adâncime de aproximativ 30 cm sunt esențiale. Îndepărtează pietrele, buruienile și alte resturi. Adăugarea de compost îmbunătățește structura solului, oferind nutrienții necesari pentru creșterea plantelor. O rată bună este de aproximativ 5-10 cm de compost distribuit uniform pe suprafață.
Alegerea semințelor sau a răsadurilor
Roșiile și castraveții pot fi cultivate fie din semințe, fie din răsaduri. Dacă ești începător, răsadurile sunt o opțiune mai sigură deoarece sunt deja bine dezvoltate și au nevoie de mai puțină îngrijire inițială.
Roșiile au o varietate mare de soiuri, de la cele cu creștere determinată, care rămân mai mici și produc toate roșiile în același timp, la cele cu creștere nedeterminată, care pot crește foarte înalte și produc roșii pe o perioadă lungă de timp. Soiurile cele mai comune sunt “Roma” pentru gătit și conserve, “Cherry” pentru gustări și salate, și “Beefsteak” pentru sandvișuri.
Castraveții se împart în două categorii principale: castraveții de grădină, care sunt excelenți pentru consumul proaspăt, și castraveții pentru murături. Castraveții de grădină pot fi fie cu piele netedă, fie cu piele aspră. Cele mai populare soiuri sunt “Marketmore” pentru grădină și “Boston Pickling” pentru murături.
Plantare castraveti in gradina
Castraveții pot fi semănați direct în grădină sau transplantați ca răsaduri. Ei au nevoie de un suport pentru a se cățăra, ceea ce economisește spațiu și îmbunătățește expunerea la soare și circulația aerului. Dacă plantezi semințe direct, așteaptă până când solul se încălzește la cel puțin 15°C. Distanța recomandată între plante este de 30-60 cm pe rânduri, cu 1-1,5 metri între rânduri.
Roșiile trebuie plantate după ce trece pericolul de îngheț. Dacă folosești răsaduri, asigură-te că le plantezi adânc, acoperind până la primele frunze adevărate. Acest lucru permite dezvoltarea unor rădăcini suplimentare de-a lungul tulpinii, ceea ce va duce la plante mai puternice. Distanța recomandată între plante este de 60-90 cm pentru a permite circulația aerului și pentru a reduce riscul de boli.
Îngrijirea plantelor
Udarea este crucială pentru ambele culturi. Roșiile au nevoie de o udare regulată, dar nu excesivă. Solul ar trebui să fie menținut umed, dar nu ud. Udarea la baza plantei ajută la prevenirea bolilor fungice. Castraveții, pe de altă parte, necesită o udare constantă, mai ales în perioada de fructificare, pentru a preveni gustul amar.
Mulcirea este o tehnică benefică pentru menținerea umidității solului și pentru controlul buruienilor. Poți folosi paie, compost sau frunze uscate.
Fertilizarea este esențială pentru dezvoltarea optimă a plantelor. Roșiile beneficiază de îngrășăminte bogate în fosfor și potasiu, mai ales în faza de înflorire și fructificare. Castraveții, de asemenea, au nevoie de nutrienți, dar în special de azot în stadiile incipiente de creștere.
Protejarea împotriva dăunătorilor și bolilor
Roșiile și castraveții pot fi susceptibili la o varietate de boli și dăunători. Rotirea culturilor și plantarea de plante companion, cum ar fi busuiocul lângă roșii sau mărarul lângă castraveți, pot ajuta la reducerea riscului.
Printre dăunătorii comuni se numără afidele, acarienii și gândacul de Colorado. Îndepărtarea manuală a dăunătorilor, utilizarea insecticidelor naturale, precum și introducerea insectelor benefice, cum ar fi buburuzele, pot controla eficient populațiile de dăunători.
Recoltarea și depozitarea
Roșiile sunt gata de recoltare când sunt complet colorate și ușor moi la atingere. Recoltarea regulată stimulează producția de noi fructe.
Castraveții trebuie culeși când ating dimensiunea dorită pentru soiul respectiv. Recoltarea frecventă încurajează producția continuă. Castraveții lăsați prea mult pe plantă pot deveni amari și aspri.
Bucură-te de recoltă!
Organizarea unei grădini de legume poate părea o provocare, dar cu puțină planificare și atenție la detalii, vei putea să te bucuri de roșii suculente și castraveți crocanți proaspăt culeși din propria curte. Nu doar că vei avea parte de alimente sănătoase, dar vei și experimenta bucuria și satisfacția de a-ți cultiva propriile produse. Cu aceste sfaturi, ești gata să începi propria aventură de grădinărit!
Citiţi şi
La cireșul lăudat să nu te duci cu sacul
Descoperind magia spațiului deschis: grădină și bucătărie open space
Alexandrion Group a dezvăluit noul Hendrick’s FLORA ADORA în ediție limitată, publicului din România
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
