Giusy nu mai poate purta tocuri şi fustiţă!
E una dintre nepoatele familiei Versace!
Frumoasă, deşteaptă, ambiţioasă, a început să lucreze tot în domeniul modei, dar, la sfatul bunicului, a ales o altă firmă, tocmai pentru a se realiza pe cont propriu.
Viaţa ei se derula între un avion şi altul, între o întâlnire de afaceri şi alta, mereu grăbită, elegantă, cu ochii în i-pad sau i-phone,în toate minunile tehnologice de care nu se putea despărţi.
Giusy avea totul!
Într-o zi ploioasă, pe o şosea umedă, a pierdut controlul maşinii care s-a răsturnat, zdrobindu-se de parapeţi.
Semiconştientă, ştia doar că trebuie să iasă cât mai repede afară!
Nu reuşea să se clintească… nu reuşea să se mişte… apoi şi-a văzut picioarele tăiate şi sângele ţâşnind pretutindeni.
Şi-a strigat singură:
“Ieşi afară odată!”
S-a agăţat cu mâinile de viaţă şi a supravieţuit.
Acum povesteşte: “Când eşti înconjurată de oameni bogaţi, când ai totul, ţi se pare că eşti puternic, că nu ţi se poate întâmpla nimic; dar îţi dai seama apoi că o boală sau o tragedie nu se uită la buzunarul omului!”
A avut nevoie de reabilitare fizică şi psihică. Nici aici banii nu au ajutat, a parcurs acelaşi traseu cu muncitorii accidentaţi la locul de muncă.
Primele proteze care se pun sunt cele de lemn, grosolane şi greoaie. Avea nevoie zilnic de ajutorul tatălui care i le monta şi de al mamei care o spăla pentru că nu reuşea să-şi menţină echilibrul singură.
Povesteşte că, după mult timp, la mare fiind, cu noile proteze din fibră de carbon, a intrat în apă. A fost ciudat pentru că nu simţea nimic… În mod normal spuma rece a valurilor te înfioară, simţi pietrele şi scoicile sub tălpi…
A înţeles din nou că nimic nu mai e ca înainte. Da! Dar poate fi altfel, a gândit, şi s-a aruncat în mare pentru a o percepe cu tot corpul ei!
A reînceput lucrul, a scris o carte, a devenit campioană la alergat, categoria T43 (amputaţi bilateral) şi a deschis un centru de ajutor pentru persoane cu handicap.
Giusy Versace avea totul!
Acum are şi mai mult! Spune că nu şi-ar dori să se-ntoarcă în timp.
Spune că acum e cu adevărat bogată pentru că a învăţat ce e suferinţa şi durerea, a învăţat să fie curajoasă şi să ajute lumea.
Şi mai spune că a pierdut două picioare, dar a câştigat o inimă nouă!
Citiţi şi
Ziua în care am divorțat de mama
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
