„Un bărbat din milioanele de bărbați dorește o singură femeie din milioanele de femei!” – „Adam și Eva”, Liviu Rebreanu. Această frază cuprinde nu numai esența romanului lui Rebreanu, ci și firul conducător al romanului lui Sergiu Someșan, „Gheață la malul sufletului meu”, într-un fel, a opta povestire (primele șapte fiind deja scrise de Rebreanu) despre lupta perechii primordiale pentru a se reuni, în ciuda obstacolelor și a diferențelor ce le stau în cale, dincolo de viață și de moarte.
Tânăra profesoară Daria și bătrânul scriitor Victor Zamfirescu – un alter ego al autorului – se iubesc fără de împlinire, se găsesc și totuși nu se găsesc, își aparțin și nu își aparțin, formează și nu formează un cuplu și, deși nu fac dragoste, Daria… dar intenția mea nu este să vă povestesc cartea, ci doar să vă introduc în atmosfera ei: o lectură aparent ușoară, în care realitatea celor două personaje este, aproape în permanență, povestită în oglindă, la persoana I, de fiecare dintre acestea, ceea ce ne oferă o perspectivă mult mai amplă atât asupra întâmplărilor, cât mai ales asupra trăirilor și al modului în care evoluează iubirea pentru fiecare în parte. Și, cu toate acestea, finalul este unul neașteptat, cu o aglomerare de răsturnări de situații…. sau, cel puțin, așa am l-am perceput eu.
Scriitura lui Someșan este una matură, astfel că i te lași pradă cu toată încrederea, fără să ai premoniția deznodământului ce este resimțit ca o lovitură în plex. De altfel, multe dintre povestirile lui Someșan sunt așa… blânde, pe alocuri sfioase, pe alocuri îndrăznețe – poate prea îndrăznețe uneori – și, când te aștepți mai puțin, totul se răstoarnă, lăsând cititorul în aceeași măsură buimac și încântat. Ulterior, la o a doua lectură, înțelegi că, de fapt, indiciile au fost mereu prezente, doar că te-ai lăsat furat de farmecul poveștii și poate nu le-ai acordat suficientă atenție și poate că asta era și ideea!
„Gheață la malul sufletului meu” este un roman de dragoste, cu accente erotice, ale cărui frumusețe și fragilitate sunt susținute de construcția simplă, curată, fără detalii inutile, ceea ce-i conferă cărții fluiditate și firesc. Daria și Victor sunt contemporani cu noi și nu neapărat pentru că romanul este inspirat din fapte reale, ci pentru că sunt atât de bine portretizați, încât, dacă i-aș întâlni pe stradă, nici măcar nu m-aș mira…
Pe Sergiu Someșan îl găsiți aici, dar și în calitate de autor Catchy, aici.
Și tu poți recomanda un film/spectacol/concert sau o carte care ți-a plăcut.
Trimite-ne recenzia pe adresa office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Ziua în care am divorțat de mama
Să-ți iubești destinul, chiar și când îți pare un dezastru
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
