Nu-mi pare rău! Am trăit şi trăiesc aşa cum mi-am dorit, aşa cum am vrut! Şi pentru asta puţin îmi pasă dacă sunt subiectul de top al bârfitoarelor.
Cândva, într-un trecut îndepărtat (despre care vă voi vorbi altădată), îmi pierdusem sufletul, inima, aveam impresia că totul în viaţă se sfârşise. Asta doar pentru faptul că dispăruse un idiot pe care îl adoram! Mă uitam în oglindă şi, îngrozită de ceea ce vedeam, parcă aş fi spart-o! Simţeam nevoia unei schimbări atât de radicale şi nu găseam calea de a o face. Frunzăream file de carte, file de net şi, dintr-o data, pe ecranul tabletei a apărut un site de dating pentru oameni singuri. M-am înscris atât de repejor, de parcă pierdeam vreun premiu. Şi am început să vizualizez profiluri, să primesc mesaje care de care mai “fierbinţi” şi mai certate cu gramatica limbii române.
Citiți și Eu te-am iubit corect gramatical, tâmpitule!
Întrebându-mă “ce caut eu aici?”, mi-am răspuns: cum ai intrat, aşa să şi iesi! Ce m-a împiedicat? Un mesaj! Venit din senin, corect gramatical scris, cu idei frumos exprimate, dar mai ales decente. Curiozitatea m-a îndemnat să vizualizez profilul expeditorului şi… Wow! Nu mi-a venit să cred: un bărbat extrem de atrăgător. Să mi se întâmple mie asta? Când mi-a cerut numărul de telefon, nu am ezitat să îl dau şi iată cum am transferat discuţiile. Aceleaşi idei, acelaşi mod de gândire, parcă vorbeam cu mine. Fluturaşi în stomac, la vârsta mea? Da! Mi-a trebuit doar invitaţia şi am plecat spre el câteva ore, câteva sute de kilometri, spunându-mi că, dacă nu e ceea ce credeam, asta e, mă întorc acasă.
Când am coborât din maşină şi şi-a desfăcut larg braţele, invitându-mă să mă cuibăresc între ele, nu am mai avut nicio ezitare, am luat-o la fugă şi am sărit de gâtul său. Doamne! Vocea caldă, şoptindu-mi “nu credeam că mai vii”, braţele puternice şi ochii atât de blânzi şi strălucitori m-au pierdut.
Citiţi şi L-am cunoscut pe un site de dating şi mă simt norocoasă
Nu ştiu când am ajuns în pat, ştiu doar că a fost pentru prima dată când m-am simţit cu adevărat femeie! Au trecut de atunci trei ani. Ani frumoşi, fericiţi, cu aceleaşi sentimente. Fluturaşii nu mi-au dispărut şi reacţionează de fiecare dată când mă ia în braţe, când îi aud glasul, când îi citesc mesajele. Mă linişteşte atunci când mă enervez, mă necăjeşte ca să mă împace, îmi duce dorul şi îmi poartă grija, mă înţelege, mă susţine. Câteodată mă întreb dacă nu sunt o adevărată pacoste pentru el, însă e de ajuns să îmi zâmbească şi mi se risipesc toate îndoielile. Lângă el e într-un anume fel, indescriptibil de bine şi de frumos, o viaţă de care nu am avut parte până acum şi pe care nu vreau să o pierd vreodată. E soarele meu, sunt luna lui.
Şi, da, nu-mi pare rău că m-am pripit cândva să alerg în braţele iubirii.
Guest post by Adriana D.
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Oamenii vor să fie fericiţi, dar…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
