Mi-a trebuit multă iubire ca să te urăsc atât de tare…
De fapt nici nu știu cum să numesc amalgamul ăsta de sentimente, nu știu cât e ură, nu știu cât e iubire pentru ceva ce a fost demult, nu știu nici dacă te iubesc încă. Pot spune doar că dacă, cumva, te mai iubesc… n-o mai fac în același fel. Dacă mai puțin? Nu știu nici asta… poate mai corect.
Te-ntrebi ce înseamnă “corect” în iubire, nu? Ți-am spus mereu că nu facem nimic greșit sau corect, atât timp cât suntem ghidați de iubire, ți-am spus și că în iubire nu există “corect”… Eu ți-am spus toate astea, dar m-am înșelat.
Iubirea mea pentru tine n-a fost corectă. N-a fost corectă pentru mine, că te iubeam mai mult decât pe mine, că mă lăsam mereu pe mine pentru noi, că te-am lăsat să te joci cu sufletul, mintea și trupul meu dupa bunul plac. N-a fost corectă, scumpule… pentru că prea mult ai contat, pentru că-mi luaseși o bună parte din inimă și simțeam că, fără defectele tale, eu nu voi fi vreodată perfectă, dar uite-mă, sunt!
Nici pentru tine n-a fost corectă iubirea mea, scumpul meu. Era prea curată, prea dezinteresată, prea pură, prea mare… pentru un om atât de mic.
Totuși nu cred că te urăsc. M-ai răscolit, mi-ai atins cu simpla prezență punctele alea, știi tu… punctele alea pe care numai tu le poți atinge, acolo ți-ai lăsat orgoliul, când aveam cea mai mare nevoie de o fărâmă de dragoste; acolo ți-ai lăsat indiferența când eu, amărâta, aveam nevoie doar de fărâme de confirmări… că nu sunt singură în joc, că nu mut tot eu și regele, nu doar regina… Punctele alea sunt locurile unde ai lovit, când eu aveam nevoie de mangâieri, sunt punctele în care te-ai jucat cu dragostea, când eu puteam s-o jur în fața tuturor, în numele amândurora… și asta aș fi făcut pentru noi.
Știi, se spune că, într-un final, oamenii primesc exact ceea ce merită. Nu, iubirea nu mi-ai meritat-o, nu știai ce să faci cu ea, era mai multă decât puteai tu să duci… Abia azi ai primit ceea ce meriți.
N-ai știut ce să faci cu iubirea, acum descurcă-te cu ce-a rămas din ea.
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Îl aștept pe Moș Crăciun. Ca în fiecare an din ultimii treizeci
Unde ne sunt oamenii sănătoși la cap și la inimă?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
