Vreţi să vedeţi cum arată sexul frumos când e şi tare? Priviţi-o pe Elena Udrea zâmbind de sub bretonul Cleopatrei, salutând ca Evita Peron sau pozând ca Madonna. Uitaţi-o şi jucându-se de-a Jackie Kennedy sau de-a Margaret Thatcher. Toată prosteala asta, găzduită de o revistă glossy, ar fi rămas un mic kitch amuzant dacă organizatorii nu încercau să-şi deghizeze şi motivaţiile. O şuşă, o scamatorie publicitară ieftină (dar eficientă) ne este prezentată drept demers în favoarea egalităţii de şanse, pledoarie antidiscriminare şi omagiu adus „femeilor puternice”. Aici lucrurile încetează să mai fie nostime. Devin de-a dreptul hilare!
Care este natura „puterii” Elenei Udrea o demonstrează chiar zarva mediatică declanşată odată cu apariţia revistei în chestiune. Nimeni n-a zăbovit să comenteze platitudinile din interviul alăturat pictorialului, în schimb de o săptămână se dezbate aprig dacă ministresa blondă are sau nu silicoane. Sau celulită. Într-adevăr, numai o personalitate de mare anvergură putea impune asemenea teme! Nici Madonna n-ar fi reuşit mai bine!
À propos, ce caută Madonna în acest bizar ghiveci de personaje? Celelalte au un singur, şubred, numitor comun: legătura – directă sau matrimonială – cu puterea politică. Dar Madonna? „Fiindcă este un motor al schimbărilor”, ne lămureşte editorul publicaţiei. Zău? Ce a schimbat? În afară de propriile coafuri şi, poate, moda în materie de lenjerie de corp… Da, dar arată incomparabil mai sexy decât Maica Tereza sau Marie Curie… Fiindcă, vedeţi dumneavostră, pentru o revistă glossy femeile puternice trebuie musai să fie şi arătoase. Maggie Thatcher a fost acceptată la limită (simpatia lui Zeus, deh), dar Golda Meir săraca nu avea, din start, nicio şansă!
Sub aparenţa unei reverenţe în faţa „puterii” feminine, ni se vinde, de fapt, un vodevil destul de misogin, construit doar din sclipici şi poleială. Un univers „glam”, în care ierarhiile se fac în funcţie de fotogenie, nu de biografie. O lume în care Elena Udrea se simte ca peştele-n apă, încântată să-şi etaleze statutul şi fanteziile. Ea controlează, într-adevăr, pârghii importante ale puterii în România de azi. Sau măcar are acces la ele. Şi totuşi, când vreau să mă gândesc la o femeie puternică, nu ministresa polivalentă îmi vine în minte, oricâte perle şi-ar înşira la gât. Îmi vine în minte o bătrânică plăpândă, adusă de spate, îmbrăcată în port popular: Elisabeta Rizea. Sau profesoara mea de franceză, Sanda Tătărăscu Negropontes. Sau… Dar, despre ele altă dată…
Citiţi şi
Doamna de fier și președinții Franței
Despre droguri și ravagiile pe care le fac
Madonna: „Sunt propriul meu experiment. Sunt propria mea operă de artă”.
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.