În 2018, scriam aici despre Barbra Streisand, de o viață avocat al egalității de gen în tratarea bolilor, care reitera problema discriminării din sănătate – femeile primesc mai puțină atenție decât bărbații. Faptul că femeile sunt lăsate să aștepte mai mult la urgență și au o probabilitate mai mică să primească tratament contra durerii decât bărbații este un aspect mai puțin discutat al inegalității de gen. Cercetarea și tratamentele neglijează femeile și asta le omoară.
În luna iunie 2021 a apărut cartea Unwell Women – Misdiagnosis and Myth in a Man-Made World (femei bolnave – diagnostic greșit și mit într-o lume făcută de bărbați) scrisă de Elinor Cleghorn – o istorie feministă a bolii și o pledoarie pentru o mai bună atenție acordată femeilor care nu se simt bine. Medicina modernă are încă multe de învățat despre corpul femeilor.
Elinor Cleghorn descrie în cartea sa de 400 de pagini cum isteria – de la hystera, cuvântul grecesc pentru uter – a fost îndelung folosită ca un diagnostic generic pentru femei (blanket diagnosis). Foarte târziu acest diagnostic a fost fragmentat în miriade de categorii medicale, unele dintre ele nemaifiind azi considerate simptome ale tulburărilor psihice cum era isteria. Un mic exemplu – alegerea stilului de viață de a nu te mărita era unul dintre aceste simptome…
Redăm mai jos, tradusă și adaptată, cronica apărută aici.
“Când Serena Williams se chinuia să respire după ce a născut în 2017, știa că ceva nu e în regulă. Chiar a suspectat ce anume putea fi. Cu șase ani în urmă, tenismena campioană suferise un embolism pulmonar (cheag de sânge). Dar o asistentă s-a gândit că era în delir de la medicația împotriva durerii. În loc de CT scan-ul cerut, un doctor i-a făcut un inutil examen cu ultrasunete. În cele din urmă, scanarea cerută i s-a făcut și a evidențiat cheaguri pe arterele pulmonare.
În “Unwell Women”, Elinor Cleghorn arată că problema Serenei Williams – de a nu fi ascultată – este tot atât de veche cât medicina. Autoarea a început să pună laolaltă istoria sănătății femeilor după ce a fost diagnosticată cu lupus în 2010 – durerea ei fusese nerecunoscută timp de șapte ani. Rezultatul combină propria poveste cu o istorie feministă a bolii și cu o pledoarie pentru o mai bună ascultare. Arată cum secole de ignoranță și tratare de sus a femeilor au condus la eșecurile pe care le suportă azi.
Sexismul a stat la baza practicii medicale încă de pe vremea lui Hipocrate, scrie Elinor Cleghorn. Plecând de la civilizațiile clasice până în prezent, cu opriri la fruntașele feministe și filozofia antică, cartea ei descrie modul în care „isteria” – de la hystera, cuvântul grecesc pentru uter – a fost folosită mult timp ca diagnostic general pentru femei. În anii 1870, conceptul a devenit un motiv pentru îndepărtarea ovarelor. Modul în care procesele intentate vrăjitoarelor în secolul al XVII-lea s-au bazat pe diagnosticele medicilor și modul în care anticoncepția modernă a fost inițial promovată de eugeniști în anii 1920.
În acest tablou, accentul este pus pe sănătatea femeilor din Marea Britanie și America. La începutul secolului al XX-lea, unele femei au călătorit în Germania pentru a încerca un nou tratament numit „Dämmerschlaf”, sau „somnul amurgului”, care promitea nașteri „nedureroase”. Prin administrarea a două anestezice, morfina și scopolamina (un medicament cu efecte amnezice), femeile stăteau întinse în stare de trezie în camere întunecate în timpul nașterii, fără să-și amintească durerea. Tehnica era controversată: travaliul era de așteptat să fie laborios, chiar dacă regina Victoria aprobase public utilizarea cloroformului în 1853. A inhalat gazul timp de 53 de minute, declarându-l „încântător peste măsură” după ce s-a născut cel de-al optulea copil. Alegerile femeilor cu privire la locul și modul de a naște sunt puse sub semnul întrebării și judecate chiar și acum.
Nașterea a fost punctul central al îngrijirii sănătății femeilor pentru o mare parte din istorie, dar neajunsurile medicinii și cartea doamnei Cleghorn se extind. Sistemul imunitar este o altă preocupare. (suplimente pentru sistemul imunitar) Femeile sunt mai predispuse la boli autoimune; suferă disproporționat de boli precum lupusul, scleroza multiplă și sindromul oboselii cronice. Noi cercetări sugerează că această susceptibilitate ar putea ajunge până la cromozomul x – aproape toate femelele biologice au doi – ceea ce influențează producția de auto-anticorpi. În schimb, cromozomul poate explica de ce femeile sunt mai puțin susceptibile să sufere grav de infecții virale, cum ar fi covid-19, care ucide mai mulți bărbați.
Așa cum arată exemplul Serenei Williams, nașterea încă poate fi condusă greșit și deveni periculoasă. „Unwell Women” cheamă la îmbunătățirea îngrijirii femeilor în reproducere și nu numai. Pandemia a demonstrat ce poate realiza medicina cu resursele și stimulentele adecvate; este un moment potrivit pentru a face lumină asupra golurilor care se încăpățânează să existe în înțelegerea corpurilor femeilor.
Cartea o găsiți aici
Citiţi şi
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Cred că sunt pregatită să ies din anonimat și să îmi trec numele la sfârșitul poveștii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
