Ne poate îmbogăți o poveste despre nemiloasa viață a satului din estul Europei din veacul trecut? Pesémne că da, fiindcă traiul în micile comunități a fost mai mereu o experiență împovărătoare dacă ne gândim doar la Madame de Bovary sau Dogville. Recenta producție The Peasants aduce în prim-plan o poveste general valabilă, posibilă chiar și astăzi în comunitățile tradiționale de oriunde de pe glob. Fermecătoarea peliculă propune teme precum mândria, rolul femeii în societate, invidia, tradiția și ‘insuportabila condiție a femeii’/soarta, care adesea dezavantajează.
Cuplul artistic DK Welchman și Hugh Welchman și-a continuat stilul distinctiv de cinema într-o direcție plină de ambiție. După succesul internațional cu Loving Vincent, această echipă talentată a adaptat pentru ecran o carte din 1904 a autorului polonez Władysław Stanisław Reymont, laureat al Premiului Nobel. Ca şi Loving Vincent, The Peasants a avut parte de o dublă producţie, care a durat mai bine de doi ani. Mai întâi, s-a purces la filmarea cu actori, apoi fiecare cadru din materialul filmat a fost pictat în ulei de o veritabilă ‘armată’ de pictori din mai multe ţări. Desigur, o referire la pictura lui Millet, The Gleaners , este probabil intenționată.
Ca și romanul, filmul este compartimentat în patru părți corespunzătoare fiecăruia dintre cele patru anotimpuri. Acțiunea se desfășoară în satul Lipce, la începutul secolului al XX-lea, pe parcursul unui an. Principala sursă a cadrului general din film a constituit-o pleiada de opere/tablouri ale mai multor artiști/pictori din Polonia (precum Jozef Chelmonski & Ferdynand Ruszczyc), Serbia sau Lituania, contemporani cu Reymont. Se pare că peste 100 de animatori de pictură au lucrat la peliculă, odată ce a fost filmat pentru prima dată în acțiune/live, creând cel puțin 40.000 de picturi în ulei realizate manual peste imaginile existente. Ca şi romanul-sursă, ecranizarea redă cu fidelitate succesiunea anotimpurilor, dar și marile evenimente din viața satului: nunta, slujba duminicală din biserică, înmormântarea, ba chiar și claca. Într-o lume atât de tehnologizată, ca cea de azi, scena cu claca pare o ‘nevoie’: sătenii se strâng pentru a pregăti împreună varza murată. La fel, ‘rușinea’ la care este expusă Jagna poate fi lesne regăsită astăzi în mediul online, pe rețelele de socializare (Public shaming nu este deloc o formă nouă.)
Povestea animată de pe marele ecran stârnește interesul publicului din România și dintr-un motiv ce ține de un soi de înrudire: romanul-fluviu The Peasants poate fi considerat o «replică la feminin» a scrierii lui Liviu Rebreanu, Ion. Bunăoară, aflăm că o tânără țărancă frumoasă, dar modestă, Jagna Paczesiówna, cu talent la realizarea de ornamente din hârtie, este îndrăgostită de Antek Boryna, fiul celui mai bogat țăran din sat, Maciej Boryna. Antek are o soție, Hanka, căreia îi este greu să accepte atenția soțului ei pentru o altă femeie. Tânărul ar vrea să-şi separe pământurile de ale tatălui, dar acesta îşi controlează averea cu o mână de fier. Mai mult, Maciej, care este un văduv în căutarea unei noi soții, decide să se căsătorească cu Jagna și să-i dea ca zestre șase acri de pământ. Antek și Hanka dezaprobă această decizie. După o ceartă cu Antek, Maciej le ordonă atât fiului său, cât și norei să părăsească ferma. Menajul intern rezultat duce la calamitate.Tribulațiile sentimentale continuă, căci, deși s-a căsătorit cu Maciej Boryna, Jagna are o aventură cu Antek. Maciej își surprinde în mod repetat soția cu fiul său. În timp ce Jagna este atât o artistă, cât și un vindecător de animale amabil, ea este adesea hărțuită pe nedrept de oamenii din satul patriarhal, invidioși din pricina frumuseții sale. În mintea lor, frumoasa Jagna era un adevărat ‘pericol’. Cu toate astea, tânăra nu are ochi decât pentru Antek (Robert Gulaczyk), un bărbat căsătorit îndrăgostit pasional de ea. Melodrama este mereu intensificată de faptul că Antek este nimeni altul decât propriul fiu al lui Maciej. Situația se complică și mai mult odată cu pătrunderea trupelor rusești, care arestează mulți țărani din Lipce, printre care și pe Antek. Între timp, Jagna, acuzată că a adus nenorociri asupra satului, se luptă cu o cruntă izolare. Intriga capătă intense nuanțe melodramatice. Astfel, după moartea subită a lui Maciej, Antek se întoarce din arest și preia proprietatea tatălui său. Antek, observând-o pe Jagna în timpul vizitei colindătorilor, o ademenește și o violează. Cu reputația de ‘femeie promiscuă’, biata Jagna respinge oferta de a se căsători cu un tâmplar, Mateusz. Locuitorii din Lipce discută despre Jagna și decid să o alunge din sat. Antek, care este acum cea mai influentă persoană a lui Lipce, le permite țăranilor să efectueze un linșaj. Încărcați cu ură, țăranii atacă coliba în care se ascunde Jagna, îi rup hainele și o duc la marginea satului. Acolo, au bătut-o și aruncă pământ în ea, lăsând-o goală în ploaie. După ceva timp, umilita Jagna se ridică, lasă ploaia să spele noroiul de pe ea și iese în lume.
Încercările și necazurile Jagnei rămân destul de interesante pentru o vreme, pe măsură ce bărbații din jurul ei își schimbă tonul, femeile supuse aceluiași patriarhat devin mai captivante ca niciodată. Disperarea de a găsi o cale alternativă naște în Jagna noi dorințe. Dar povestea rămâne binevenită, în cele din urmă, cu tragedia iminentă care ar putea încheia filmul.
Cele patru sezoane care se întind peste poveste sunt redate frumos în toată gloria lor (filmate cu o combinație de locații reale, dar și ecran verde), iar animatorii fac cu adevărat dreptate energiei sexuale dintre Urzedowsk și Gulaczyk prin întâlnirile lor intime și frevcentele secvențe de dans, marcate de melodii populare incitante. Totuși, imaginile parcă încep să pălească din pricina sentimentelor palpabile care clocotesc în dosul poveștii de pe ecran.
The Peasants impresionează şi cu trecerea în revistă a unor sentimente specifice comunităţilor strânse, din care cu greu poţi evada. Astfel, asupra Jagnei se abat limbile veninoase ale femeilor în vârstă, care mai întâi îi invidiază frumuseţea şi apoi bogăţia, nevând habar că Jagna nu e deloc fericită în casa lui Boryna, ai cărui viitori moştenitori o văd ca pe o intrusă ce le-ar putea fura ceea ce li se cuvine.
Condensarea unei povești uriașe, cuprinzătoare, care împletește tradițiile poloneze și identitatea națională într-un film de două ore, se dovedește a fi o provocare, iar rezultatul devine o imagine deconcertant de frumoasă despre urâțenia umanității. Povestea Jagnei este cea a femeii înlăturate din pricina refuzului ei de a se remorca orbește în linia patriarhală. The Peasants rămâne o poveste puternică și deprimantă, care sugerează pericolele frumuseții, puterea opiniei publice și propria noastră frică de libertate.
Deși este o narațiune romantică și tradițională, care explorează complexitatea relațiilor umane și a normelor societale într-un cadru rural, The Peasants (Chłopi) reprezintă un triumf pentru cei care au ochi pentru arta vizuală și oferă apreciere detaliilor picturii.
Pe Mădălina o găsiți și aici.
Regia: DK Welchman & Hugh Welchman
Scenariul: DK Welchman & Hugh Welchman după romanul The Peasants de Władysław Reymont
Imaginea: Radosław Ładczuk, Kamil Polak și Szymon Kuriata
Montajul: DK Welchman, Patrycja Piróg și Miki Węcel
Muzica: Łukasz “L.U.C.” Rostkowski
Distribuția:
Kamila Urzędowska – Jagna
Robert Gulaczyk – Antek Boryna
Mirosław Baka – Maciej Boryna
Sonia Mietielica – Hanka Borynowa
Ewa Kasprzyk – Dominikowa
Cyprian Grabowski – Witek
Durata: 114 min.
Citiţi şi
Frumoasele și mânioasele – Misbehaviour
Tuciul nu e un obiect oarecare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.