Șocul se poate instala de-ndată. Mai întâi, pentru că cea mai renumită burlăciță, Bridget Jones, în vreme ce asculta, echipată în pijama, melodia All by Myself, poate schimba postul și comută butonul pe o electrizantă melodie hip-hop/Jump Around. Apoi, draga Bridget, mereu întrupată de Renée Zellweger, a mai pierdut din kilogramele aflate în surplus și se simte în stare să profite la maximum de frumusețea vieții, înconjurată de doi amorezi (întruchipați de șarmanții actori Colin Firth și Patrick Dempsey). Iată-ne, așadar, pe urmele simpaticei Bridget Jones, care-a devenit modelul de eroină cu defecte asumate, femeia cu care multe dintre Evele din zilele noastre se pot identifica. Odată cu peripețiile ei, regăsim neîndemânarea, dar și forța de-a o lua mereu de la capăt, de-a privi lumea în ochi după fiecare deziluzie. Pentru aceasta, trebuie să îngăduim lejeritatea interpretării artistice realizate de Renée Zellweger, cu unele derapaje și, mai ales, cu facilul din scenariu. Ca să o regăsim pe eroină, trebuie să îi acceptăm pe toți membrii familiei sale, dar și să-i primim pe noii săi amici; fenomenala Emma Thompson ne ajută să înghițim mai ușor ditai „căpșuna” (de astă-dată, Sharon Maguire nu a mai ecranizat un roman scris de Helen Fielding).
Actuala Bridget Jones nu mai aleargă, cu disperare, după „bărbatul ideal”, nici după „greutatea ideală” (adio, imenșilor chiloți!) a mai pierdut din naivitate, iar acum este îngropată în munca de producătoare de știri, la o televiziune. Nu mai are multe informații despre Mark Darcy, de care s-a separat de câțiva ani, nici știri de la Daniel Cleaver (Hugh Grant), dipărut din raza ei de interes. Ridurile personajului nu au fost șterse, ele vor ajuta spectatoarele în procesul de identificare, fiindcă și Bridget (personajul lansat în lumea filmului în 2001) a îmbătrânit, odată cu ele, dar și la sporirea farmecului. Bridget rămâne tot Bridget, chiar și după cincisprezece ani. Totuși, se schimbă perspectiva asupra acestui gen de eroină (perfectă în imperfecțiuni). „Ștampilată” cu tematica maternității încă din titlu, promisiunile narative sunt la vedere pentru cvadragenara „exploatată” de Sharon Maguire. Prin urmare, mai trebuie adăugat și puțin condiment, care să mute accentul de pe șerpuirea traiului monoton și să ne trezim cu un veritabil manège à trois.
Chiar de la primele scene, Bridget i se confesa colegei sale, Jude (Shirley Henderson) că nu se poate vedea în postura de mamă. Numai că, la câteva săptămâni/cadre distanță, un simplu test îi va confirma sarcina. Întrebarea care planează (ră)sună: „Cine e tatăl viitorului său copil ?” Există două variante: Marc Darcy, fostul ei soț (cu care-a petrecut o noapte fierbinte, după nunta unei amice comune) sau Jack Qwant, playboy-ul de ocazie, cu care-a avut o aventură într-o seară toridă, la un festival de muzică rock. Avem surpriza de-a o vedea pe dolofana de odinioară echipată cu jeanși scurți, purtând cizme de cowboy, distrându-se alături de frumușelul american, ca, în scurt timp, să se regăsească în brațele lui Darcy, după ce acesta și Camilla își spuseseră finita (cu certitudine, britanicii detestă prenumele Camilla). Drept urmare, îi vom reîntâlni pe cei doi amorezi (potențialii tați) cărând-o, cu rândul, în brațe pe Bridget spre spital, pentru că orașul era blocat de protestul unor femei (upă modelul „Pussy Riot”). Secvența ilustrează faptul că biata Bridget a renunțat să-și mai dorească a fi Elizabeth Bennett, devenind o eroină a zilelor noastre.
În cazul personajului actual, maternitatea nu este decât un pretext pentru comedie, care se organizează, ca și la primul film din serie, în jurul tripticului amoros; Hugh Grant a fost înlocuit de atrăgătorul Patrick Dempsey (chipeșul Dr. Mamour din serialul Grey’s Anatomy). Dacă structura fimului ne indică un déjà-vu, actuala propunere nu are un mare aport în materie de comedie romantică. Cu toate acestea, suspansul menține trează atenția și stârnește curiozitatea – „Cine e tatăl copilului?” revine mereu. Situațiile amuzante, glumițele propuse, timp de două ore, sunt… previzibile. Fata de altădată care se jelea pe All by Myself, în pijama, cu jurnalul intim la vedere, este adusă la zi printr-o serie de jaloane care pot rezuma epoca actuală: o aplicație (love interest) care să te-ajute să-ți găsești perechea (site pentru dating), mamele celibatare, feministele postate în cuiburile de hipsteri și paternitatea discutabilă. La această întreagă suită, se adaugă plăcerea de-a regăsi vocea din off a lui Renée Zellweger, deși modificările fizice (operațiile estetice) ale actriței o îndepărtează puțin de rolul de odinioară, cât și apariția celebrului Ed Sheeran, în propriul său rol, de cantautor.
Finețea lui Colin Firth/Marc Darcy contribuie la îndulcirea rateurilor din scenariu și înlătura senzația de supă reîncălzită. Tandemul Dempsey-Darcy este o ingenioasă găselniță, pentru că gentlemanul britanic are, în sfârșit, un adversar pe măsura lui, la fel de șarmant și de seducător. Rolurile secundare sunt perfect nuanțate de aparițiile obstetricienei cinice (uimitoarea Emma Thompson) și cea a colegei-prietenă Jude (Shirley Henderson). Deși are 43 de ani, actuala Bridget e hotărâtă să păstreze copilul și să îl crească așa cum ea își dorește; nu îl mai aștepată pe Făt-Frumos să o ajute cu nimic. Totuși, Sharon Maguire introduce acel trio Bridget – Jack – Darcy pentru a îndepărta orice umbră de feminism. Femeile precum noua Bridget, deși ascund câte-o gafeuză, rămân ferme și optimiste.
Cu plusuri și cu minusuri, Bridget Jones’s Baby rămâne un simpatic divertisment – precum madlenele lui Proust – și se revendică (subtil) într-o lejeră cronică a delirantei vieți moderne.
Regizor: Sharon Maguire
Scenarist: Helen Fielding, Emma Thompson, Dan Mazer
Operator: Andrew Dunn
Producător: Tim Bevan, Eric Fellner, Debra Hayward
Monteur: Melanie Oliver
Distribuţia:
Renée Zellweger (Bridget Jones)
Colin Firth (Mark Darcy)
Patrick Dempsey (Jack Qwant)
Jim Broadbent (Tatăl lui Bridget)
Gemma Jones (Mama lui Bridget)
James Callis (Tom)
Celia Imrie (Una Alconbury)
Durata: 2h03
Citiţi şi
What’s Love Got to Do with It?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
