Aristotel spunea că la început a fost mirarea. Un cetățean din Rahova l-ar putea contrazice: „La început a fost c*carea!”.
Oricât aş încerca să mă feresc de un astfel de titlu (chicios sau bombastic), pur şi simplu nu pot să scriu în alt mod. O altă manieră îmi este peste mână, cu toate că stilul scriiturii personale s-a dovedit extrem de flexibil de-a lungul timpului, unele lucruri nu au nevoie de decoraţii nenecesare. Unele lucruri… nu au nevoie de un c*cat cu moţ, cum este vorba în popor!
Tramvaiul 32 este cunoscut pentru nuanțele și varitatea sa de care dă dovadă constant. Aici se pot întâmpla multe, de la un covor de semințe ce permanent decoreză împrejurul scaunelor (dotat mai nou cu ecosistem propriu) la concerte ad hoc și bocete îndelungate prin telefon sau fără. Prin el, oamenii străzii și cerșetorii organizați își fac veacul. Lumea de rând care circula aproape zilnic cu tramvaiul ignoră aceste aspecte, îmbrățisând un absenteism teribil care favorizează și mai mult necivilitatea mediului înconjurător. Din păcate, spre declinul nostru, al tuturor!
Suntem obișnuiți cu de toate! Felații, spurcații, defecații!
Practic, suntem obișnuiți cu „de toate” pe aceste melaguri ! Absența noastră ne lipsește de entuziasmul unui om care mai descoperă ceva nou într-o zi. Tramvaiul 32 mereu ne surprinde cu noi elemente în viața noastră. Acum, și de la fereastră!
Într-o sâmbătă amorțită cu puțini călători, tramvaiul 32 își făcea ruta ca, de obicei, plecând dinspre Unirii și venind spre piața Rahova. Era o zi monotonă, dar care totuși te împingea spre visare. Puținii oameni care erau îți ofereau parcă un moment de respiro, de intimitate cu tine însuți. Nu mai aveai o zi boțită, aglomerată, gri. Puteai să visezi. Și chiar frumos!
În tot acest mirobolant timp, în toată această beatitudine ce se instalează rar în ființa mea, am putut să observ cum un om al străzii folosea trotuarul din fața Fabricii de bere Bragadiru pe post de budă. Nu citeam pe fața sa nicio rușine. Era de-o naturalețe fără margini! Mai mult decât atât, acolo se și stergea mândru de realizarea din toiul zilei (cam pe la ora 16:00) și intra asemeni unui troglodit în peştera improvizată de clădirea dărăpănată a fostului Bragadiru, unde doar dormitul și reproducerea sunt permise. Procesul de defecație se desfășoară afară! Corect! Așa a ajuns faimoasa fabrica a lui Bragadiru! Autoritățile se ştreg și ele bine, iar fabrica se mai înnobilează cu o budă publică pe trotuar.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
18 ianuarie 2022 – Luna Plină în Rac: fiecare sfârșit aduce un nou început
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
