Există peşti răpitori acolo?

26 March 2017

Ascult Pyx Lax. I-am descoperit acum mulţi ani şi cred în continuare că au  una dintre cele mai frumoase melodii compuse pentru noi, muritorii. I-am descoperit în clipe de cumpănă, de suferinţă cumplită, de neîmpliniri şi neajunsuri sufleteşti. I-am descoperit când inima îmi era dezastruos de buimacă şi indecisă. I-am uitat când m-am reîndrăgostit iar şi iar. Îi uit şi mi-l reamintesc. Îi uit când obosesc de atâta răzvrătire şi incertitudine. Mi-i reamintesc în momente ca acestea, când mă întorc la ei spăşită şi recunoscătoare. Şi nu ştiu de ce, dar… E despre cicatricea lui de pe faţă, ascunsă uneori de plete, e despre cicatricea lui din sufletul care a iubit şi s-a redescoperit în fiecare vers, e despre noi, cei care cicatrizăm inimi, e despre ei, cei care se prefac, e despre peşti răpitori.

E despre grecii care iubesc pătimaş şi profund. E despre noi, grăitorii de limbă română. E despre cel care mulţumeşte pentru puţină iubire, cel care aşteaptă cu braţele deschise marea reîntoarcere, când orice uşă pentru marea revenire este închisă, despre cel care nu se teme de flăcări când totul din jur e cuprins de neputinţă, despre cel care dă viaţă când se moare, despre cel care promite în continuare, când toate promisiunile sunt încă neîmplinite, despre cel care nu simte nici furie, nici dorinţă de răzbunare. E despre noi, cei buimaci, e despre noi, cei care nu scriem sfârşituri niciodată, deşi ele se cer implorate, e despre  cicatricile noastre vizibile şi invizibile, e despre iertare şi acceptare.

femeie suferinta

E despre mine, cea căreia i-a trebuit o viaţă să-i descopere şi încă o viaţă să le înţeleagă trăirile şi versurile. E despre mine… cea care intenţionează să se apuce de fizică cuantică în speranţa că doar aşa nu-mi voi permite marele lux de a uita ce trebuie uitat, e despre dorinţa mea nebună de a-l atinge şi privi, de a-mi cânta că el este limanul meu… e despre mine, veşnic îndrăgostită de Pyx Lax. E despre cea care iubeşte zilele de 30, urmate de cele de Septembrie.

Guest posy by Alexandra-Mihaela I.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Soacră-mea

Pisica neagră-i vinovată!

Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro