Am terminat de curând cartea lui Fitzgerald despre perioada în care lucra ca scenarist la Hollywood, Povestiri cu Pat Hobby. Căutând una, alta despre perioada respectivă (acÅ£iunea are loc spre sfârÅŸitul erei filmului mut ÅŸi începutul erei filmului vorbit hollywoodian) am descoperit ceva ce îmi atrăsese atenÅ£ia mai demult, dar uitasem – The flapper girls. O traducere aproximativă ar fi codanele, fetiÅŸcanele.
Acele doamne şi domnişoare care intrigau prin tunsoarea lor, îmbrăcămintea lor (în mare parte copii ale modelelor create de Coco Chanel) şi mai ales prin comportamentul lor, multe dintre ele, actriţe în filme mute. Erau (sau voiau să dea impresia că sunt) libertine în gesturi şi în limbaj. De altfel, foloseau un slang din care multe expresii s-au păstrat până azi (verificaţi aici).
Moda flapper a apărut la începutul anilor ’20. DomniÅŸoarele flapper erau fumătoare, participau la petreceri rău famate (aÅŸa zisele petreceri de pipăială) ÅŸi cel mai mare păcat al lor era că se întâlneau cu oricine ÅŸi beau alcool (ceea ce în perioada prohibiÅ£iei era destul de grav). Ce să mai, societatea ultraconservatoare de atunci le privea pe aceste fetiÅŸcane aÅŸa cum sunt privite acum aÅŸa zisele piÅ£ipoance. Nu iau apărarea nimănui ÅŸi nici nu acuz pe nimeni, poate e o coincidenţă, dar mi se pare că azi, oameni din mediul rural, politicieni ÅŸi intelectuali, deopotrivă, avem cu toÅ£ii o singură problemă arzătoare – cine cum se îmbracă, ce vorbeÅŸte ÅŸi ce bea, în loc să ne vedem de ale noastre.
Să revin însă la Fitzgerald, pentru că el era unul dintre cei mai îndârjiţi admiratori ai curentului flapper. A scris despre el, a trăit exact acel gen de viaţă şi cu acel gen de oameni. Mai mult decât atât, soţia lui – Zelda, a fost una dintre cele mai cunoscute flapper girls din SUA din acea perioadă.
O altă reprezentantă a curentului e sex-simbolul aceloraşi ani – Clara Bow (cu roluri în 46 de filme mute şi 11 vorbite). Ea şi colega sa, Helen Kane, o altă astfel de fetişcană, au fost modele pentru caricaturistul Max Fleischer care a realizat unul dintre cele mai sexy personaje de desen animat – Betty Boop.
O altă actriţă la fel de renumită în acea perioadă, Joan Crawford, una dintre preferatele mele atunci când vine vorba de citate, amuzante ÅŸi directe. Åži are o puzderie de astfel de declaraÅ£ii care în acea perioadă erau extrem de controversate, ca de exemplu: Am nevoie de sex pentru un ten curat, dar prefer să o fac din dragoste sau Nu ies din casă dacă nu arăt ca Joan Crawford – starul de cinema, dacă vrei să vezi o femeie obiÅŸnuită ieÅŸi pe stradă ÅŸi găseÅŸte una.
A fost căsătorită de patru ori, ultima dată cu Alfred Steel, preşedintele companiei Coca-Cola, pentru care a realizat reclame în 1955. Când Steel a murit în 1959, Crawford i-a luat locul la conducerea companiei, de unde avea să demisioneze în 1973.
Cea care a şocat însă cel mai tare societatea americană din acea perioadă a fost actriţa/modelul/dansatoarea Louise Brooks. Aceasta recunoscuse că e bisexuală şi a povestit despre o noapte de pasiune petrecută alături de Greta Garbo. Tot ea a recunoscut cu altă ocazie că a petrecut câteva nopţi alături de Charlie Chaplin şi o altă pereche într-un hotel luxos. De altfel era recunoscută pentru excese pentru că declarase într-un interviu că-i place să bea şi să facă sex.
Odată cu prăbuÅŸirea Wall Street-ului ÅŸi recesiunea, curentul flapper a ajuns la un sfârÅŸit, cu toate că devenise deja extrem de popular. ÃŽn sărăcia care se instaurase în anii ’30, lumea nu mai avea nici timp ÅŸi nici mijloacele necesare pentru hedonismul de care se făcea vinovat acest curent.
La noi, există o singură aşa zis reprezentantă a curentului readus în atenţie azi – Iulia Albu/creatoare de modă/model. Nu ştiu ce înseamnă pentru acest stil cu adevărat (sunt multe presupuneri cum că nu are habar), însă din câte am auzit-o eu vorbind până acum prin interviuri (ce-i drept destul de rar) mi se pare unul dintre puţinele personaje coerente ale showbizului. Şi oricum mă bucur că mai sunt şi oameni cu abordări diferite de veşnicele şi plictisitoarele deja ţinute corecte de pe la noi.
Citiţi şi
Emilie Flöge, designerul uitat
Juliette Binoche – Coco Chanel în “The New Look”
Coco Chanel despre Christian Dior, răutăcisme de altădată
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
