Pe 30 noiembrie 2022 a fost lansat ca prototip de către OpenAI un chatbot – ChatGPT (Chat Generative Pre-trained Transformer) – care a atras rapid atenția pentru răspunsurile sale detaliate și răspunsurile articulate în multe domenii de cunoaștere. Dar acuratețea sa faptică neuniformă a fost identificată ca un dezavantaj semnificativ. Dar și așa softul de inteligență artificială face tot felul de lucruri uimitoare – ia examene dificile la drept sau medicină, scrie în 30 de secunde materiale pentru care oamenii sunt plătiți cu sute de euro, de aici și frica lor că vor fi înlocuiți într-un viitor nu foarte îndepărtat. Roboții evoluează mai rapid decât o pot oamenii obișnuiți face. Plus toate problemele de etică pe care le ridică acest nou instrument.
Mai jos găsiți un material apărut în The New York Times, tradus și adaptat pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă acum în sistemul american de învățământ. Ne speriem și rămânem în afara curentului care aduce necontenit tehnologie tot mai performantă? Ne adaptăm atât cât ne permit cunoștințele de până acum? Ne instruim ca să ținem pasul, să vedem unde și cum l-am putea folosi să trăim mai bine? Citiți și vorbim după, în comentarii.
***
“În timp ce corecta eseurile scrise de studenții săi de la materia “Religiile lumii”, profesorul Antony Aumann (Universitatea Northern Michigan) a dat peste ceea ce el considera a fi “cea mai bună lucrare din acea grupă”. Tema explora moralitatea interzicerii burqa, folosind paragrafe clare, oferind exemple relevante și argumente riguroase.
Imediat, un beculeț roșu s-a aprins. Profesorul Aumann și-a întrebat studentul dacă el este autorul eseului respectiv, iar acesta i-a mărturisit că folosise pentru redactare ChatGPT, un chatbot care livrează informații, explică anumite concepte și generează idei în enunțuri simple – și care, în acest caz, scrisese lucrarea.
Alarmat de descoperirea făcută, profesorul Aumann a luat hotărârea să schimbe modul de redactare a eseurilor pentru cursul său în actualul semestru. Cadrul didactic intenționează să le ceară studenților să scrie primele rânduri de text în clasă, utilizând browsere care monitorizează și restrâng activitatea computerelor. În continuare, studenții vor trebui să explice fiecare revizie pe care o fac pe text. Aumann, care ar putea renunța la esee din semestrele viitoare, plănuiește de asemenea să integreze ChatGPT în cursurile sale și să le solicite studenților să evalueze și răspunsurile generate de inteligența artificială.
“În clasă lucrurile nu vor mai fi de forma ‘Uitați aici câteva întrebări, haideți să discutăm despre ele noi între noi, ca oamenii’, ci mai degrabă ‘Hai să vedem ce crede despre acest subiect și robotul acesta'”.
Pe întreg teritoriul SUA, profesori universitari precum Aumann, cancelariile și administrațiile încep să revizuiască modul în care își construiesc cursurile, ca răspuns la apariția ChatGPT, grăbind astfel o posibilă schimbare majoră în pedagogie și învățare. O parte dintre profesori își reconfigurează integral cursurile, incluzând mai multe examene orale, lucru în grup și impun totodată redactarea de lucrări de mână în locul celor tipărite.
Aceste mișcări fac parte din tendința de a ține pasul în timp real cu noul val tehnologic cunoscut sub denumirea de „inteligență artificială”. ChatGPT, care a fost lansat în noiembrie 2022 de către laboratorul OpenAI, este în prima linie a acestei schimbări. Chatbot-ul generează texte ciudat de articulate și nuanțate ca răspunsuri la întrebări scurte, iar mai mulți oameni îl folosesc deja pentru compunerea de scrisori de dragoste, poezii, ficțiune și pentru temele de școală.
Acest lucru a dat peste cap câteva școli și licee, unde profesorii și administratorii încearcă să înțeleagă dacă elevii lor utilizează chatbot-ul pentru a-și face temele. Anumite sisteme educaționale publice, inclusiv cele din New York și Seattle, au restricționat instrumentul în rețelele lor de Wi-Fi și pe dispozitivele instituțiilor pentru a preveni tentativele de fraudă, chiar dacă elevii pot găsi cu ușurință alte căi de a accesa ChatGPT.
În învățământul superior, colegiile și universitățile sunt reticente în a interzice instrumentul de inteligență artificială, deoarece responsabilii se îndoiesc că mișcarea ar fi una eficientă și nici nu ar vrea să afecteze în vreun fel libertatea academică. Asta înseamnă, în schimb, că se va modifica modul de învățare.
“Încercăm să instituim politici generale care să sprijine autoritatea membrilor facultății de a conduce cursurile, mai degrabă decît să prevenim anumite metode de copiere. Aceasta nu va fi în mod cert ultima inovație cu care vom avea de-a face”, spune Joe Glover, rector al Universității din Florida.
De altfel, o purtătoare de cuvânt a laboratorului OpenAI a recunoscut că programul lor poate fi utilizat pentru a induce lumea în eroare și că instituția dezvoltă o tehnologie care să ajute la recunoaștere a textelor generate de ChatGPT.
Astfel, la începutul acestui an, OpenAI a anunțat lansarea unui clasificator destinat să detecteze dacă anumite texte sunt generate de persoane reale sau de instrumente de inteligență artificială. Scopul este, desigur, acela de a oferi o mână de ajutor instituțiilor care vor să combată campaniile de dezinformare sau frauda academică.
Momentan, compania recunoaște că instrumentul de verificare nu dă randament maxim, identificând corect doar 26% dintre textele generate de AI ca fiind “probabil scrise de AI” (rezultat adevărat pozitiv), în timp ce 9% dintre textele scrise de oameni au fost identificate incorect ca fiind scrise de o inteligență artificială (rezultat fals pozitiv).
Totuși, față de testele precedente, instrumentul de verificare a înregistrat progrese semnificative, iar OpenAI anunță că va continua să lucreze la îmbunătățirea acestuia.
În cadrul mai multor universități, ChatGPT ocupă în prezent prima poziție în topul preocupărilor, iar administratorii stabilesc grupuri operative și găzduiesc discuții la nivel universitar pentru a oferi un răspuns situației create de acest instrument, majoritatea directivelor fiind acelea de adaptare la noua tehnologie.
La Universitatea George Washington din Washington DC, la Universitatea Rutgers din New Brunswick, New Jersey și la Universitatea de Stat Applachian din Boone, Carolina de Nord, profesorii nu mai dau teme pentru acasă – metoda de verificare devenită dominantă în perioada pandemiei, însă care acum pare vulnerabilă din cauza apariției chatbot-urilor. În schimb, cadrele didactice preferă să le dea studenților teme în clase, să le solicite acestora lucrări scrise de mână și să organizeze grupuri de lucru și examene orale.
Au dispărut enunțuri precum “scrieți cinci pagini despre asta sau cealaltă”, iar unii dintre profesori concep cerințe care speră ei că vor fi prea inteligente pentru roboți, solicitându-le în același timp studenților să scrie despre propriile evenimente de viață sau despre evenimente de actualitate.
Frederick Luis Aldama, de la catedra de științe umaniste a Universității Texas din Austin, spune că intenționează să predea texte mai noi sau mai nișate, despre care ChatGPT să aibă mai puține informații disponibile, precum sonetele timpurii ale lui William Shakespeare.
“Chatbot-ul poate motiva oamenii care se bazează pe textele primare, canonice, să își depășească zonele lor de confort pentru descoperirea unor lucruri care nu se regăsesc în mediul online”, spune Aldama, care are și un plan de rezervă pentru cazul în care măsura nu reușește să oprească tentativele de plagiat, prin impunerea de standarde stricte: “Trebuie să ne îmbunătățim metodele. Imaginația, creativitatea și inovația în analiză care de obicei constituiau o lucrare de nota 10, acum ar trebui să se regăsească și într-o lucrare de nota 8”.
Universitățile plănuiesc de asemenea să își educe studenții cu privire la noile instrumente de inteligență artificială. Universitatea Buffalo din New York și Universitatea Furman din Greenville, Carolina de Sud, spun că au în vedere să integreze discuțiile despre acești roboți în cursuri care să le vorbească studenților din primii ani despre concepte precum integritatea academică.
“Trebuie să introducem un scenariu despre acest lucru, astfel încât studenții să aibă un exemplu concret. Nu vrem să prindem studenții trișând, ci vrem să prevenim ca astfel de lucruri să se întâmple”, susține Kelly Ahuna, șefa departamentului de integritate de la Universitatea Buffalo.
Alte universități încearcă să traseze anumite limite pentru inteligența artificială. Universitatea Washington din St. Louis și Universitatea Vermont din Burlington lucrează în prezent la revizuirea politicilor lor academice, astfel încât definițiile despre plagiat să includă și referiri la instrumentele de generare a conținutului cu ajutorul roboților.
John Dyer, vicepreședintele pentru serviciul de înscriere și tehnologii educaționale de la Seminarul Teologic din Dallas, spune că limbajul utilizat în codul de onoare al instituției pe care o conduce era oricum ușor arhaic. De aceea, el intenționează să actualizeze definiția referitoare la plagiat, pentru a îngloba “utilizarea textelor scrise de sisteme generative aflate în posesia unei persoane (de exemplu, introducerea unui enunț într-un instrument de inteligență artificială și utilizarea rezultatului într-o lucrare)”.
Utilizarea greșită a instrumentelor de inteligență artificială nu se va încheia aici, așa că mai mulți profesori și universități spun că vor să utilizeze detectori pentru a identifica acest gen de activitate. Serviciul de identificare a plagiatului, Turnitin, anunță că va încorpora noi tehnologii pentru depistarea inteligenței artificiale, inclusiv a ChatGPT, în cursul acestui an.
Peste 6.000 de profesori de la universitățile Harvard, Yale, Rhode Island și nu numai s-au înscris pentru utilizarea GPTZero, un program care să identifice rapid textele generate de inteligența artificială, după cum anunță Edward Tian, creatorul acestui instrument.
O parte dintre studenți consideră că adoptarea tehnologiei AI poate aduce valoare felului în care se învață lucruri noi. Spre exemplu, Lizzie Shackney, o studentă de 27 de ani de la Universitatea din Pennsylvania, a început să folosească ChatGPT pentru inspirație. “Sunt anumite discipline care vor ca tu să împărtășești și nu vor să îți folosești rotițele. Creierul meu este util dacă înțelege ce înseamnă un anumit cod”, spune studenta despre cursurile ei despre știința computerelor și statistică.
Însă, există și probleme. Tot Lizzie Shackney a descoperit că, utilizînd ChatGPT, acesta explică uneori eronat anumite idei sau citează greșit sursele. De asemenea, Universitatea din Pennsylvania nu a instituit niciun fel de reguli privitoare la instrument, astfel că fata nu vrea să se bazeze pe acesta în cazul în care școala ei va interzice utilizarea lui, considerându-l o formă de fraudă.
Pe de altă parte, există studenți care nu au astfel de scrupule, recunoscând pe forumuri precum Reddit faptul că au trimis lucrări scrise și rezolvate de ChatGPT, ba mai mult, că au făcut asta și pentru alți colegi ai lor. Pe TikTok, hashtag-ul #chatgpt a strâns peste 578 de milioane de vizualizări, de la persoane care partajează videoclipuri în care instrumentul scrie diverse lucrări sau rezolvă probleme de codare. Atmosfera generală este de altfel bine rezumată de textul postat de unul dintre utilizatori: „Nu știu ce faceți voi, dar eu voi lăsa ChatGPT să țină examenul final pentru mine. Voi distrați-vă învățând”.
Traducere și adaptare Antonio Robitu
O altă resursă care merită citită, pentru o mai bună înțelegere, găsiți aici. (în limba engleză)
Noi am selectat doar o avertizare.
“Indiferent ce vedeți sau citiți într-un răspuns AI generativ care pare a fi transmis ca fiind pur faptic (date, locuri, oameni etc.), asigurați-vă că rămâneți sceptici și fiți dispus să verificați din nou ceea ce vedeți.
Da, se pot născoci întâlniri, se pot inventa locuri, iar elementele la care de obicei ne așteptăm a fi fără reproș sunt toate supuse suspiciunilor. Nu credeți ceea ce citiți și păstrați un ochi sceptic atunci când examinați eseuri sau rezultate generative de AI. Dacă o aplicație generativă de inteligență artificială vă spune că Abraham Lincoln a zburat prin țară cu propriul său avion privat, ați ști, fără îndoială, că acest lucru este e o balivernă. Din păcate, unii oameni s-ar putea să nu realizeze că avioanele nu existau pe vremea lui sau s-ar putea să știe, dar să nu remarce că eseul face această afirmație scandalos de falsă.
O doză puternică de scepticism sănătos și o mentalitate persistentă de neîncredere vor fi cel mai bun atu al tău atunci când folosești IA generativă.”
***
Și încă o “realizare” a acestui robot: ChatGPT a reuşit să ia licenţa în Drept la Universitatea Minessota, a 21-a şcoală de drept în topul american. El a trecut cu bine cele patru examene finale într-un blind test cu restul studenţilor, deşi performanţa a fost sub media clasei: doar C+, cu note între B şi C-. Acum poate intra pe piaţă sau învăţa pentru examenul de barou.:)
Citiţi şi
13 mai 2024 – data la care s-a lansat GPT-4o și am intrat în epoca inteligenței artificiale
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
