Despre femei “actualizate”, despre femei care nu mai cer voie să fie ele însele.
Mai întâi, o lămurire pentru cele care nu prea avem cunoștințe tehnologice, pentru că expresii precum „Trump 2.0”, „femeia 2.0” sau „relația 3.0” de acolo vin, din tehnologie. Și noi trebuie să înțelegem ce vor să zică atunci când apar în conversații, în titluri sau articole, ori ca o glumă în conversații.
Când o aplicație sau un sistem se lansează, poartă un număr:
– 1.0 înseamnă prima versiune — crudă, funcțională, dar cu lipsuri.
– 2.0 e versiunea îmbunătățită, actualizată.
– 3.0 — și mai adaptată, mai sofisticată.
În ultimii ani, aceste „versiuni” au devenit metafore și pentru oameni, un fel de a spune „nu mai sunt cine eram”. Ai trecut prin viață, ai învățat ceva, te-ai schimbat? Ești versiunea ta 2.0. Sigur ai auzit ori citit despre internet 2.0, dar nu te-a interesat ce înseamnă, folosești și atât. Dar când această formulă apare în titluri ori expresii de genul “femeia 2.0”, “bărbatul 2.0”, chiar de educație 4.0, poate e bine să înțelegi ce vrea să spună și ce înseamnă, de fapt, acel „punct zero”.
E o metaforă împrumutată din tehnologie. În software, când o aplicație e lansată, i se dă un număr: 1.0. Apoi vin actualizările, îmbunătățirile, 2.0, 2.1*, 3.0, fiecare aducând ceva în plus: corecturi, funcții noi, o experiență mai rafinată. Exact așa începem să vorbim și despre oameni.
Trump 1.0 a fost candidatul devenit președinte în 2016. Neprevăzut, lipsit de filtre, fără nicio agendă politică reală — dar cu un simț infailibil al spectacolului. Trump 2.0 e o versiune relansată: mai calculat, poate mai agresiv, cu mai puține iluzii și cu armele deja testate. Un produs reambalat pentru o lume care nu mai e la fel.
Britney 1.0 — fata cu zâmbet de revistă, costumul de școlăriță și coregrafii perfecte.
Britney 2.0 — femeia eliberată de tutelă, mai ciudată, dar autentică. Fără menajamente.
Nu mai dansează ca să placă. Dansează pentru că vrea.
Femeia 1.0 — crescută să fie „drăguță”, să nu ridice vocea, să nu deranjeze.
Femeia 2.0 — ridică sprânceana, pune limite, nu-și cere scuze că respiră mai tare. A trecut prin viață. Și-a dat update. Și nu mai merge pe versiuni Beta.
Oops, versiuni Beta? 🙂 În tehnologie, o versiune beta este o variantă de test — încă nefinisată, cu posibile erori, dar suficient de funcțională cât să fie pusă la încercare. E versiunea în care lucrurile se mai strică, se mai ajustează, se repară pe parcurs. Când spunem în glumă că „nu mai mergem pe versiuni beta”, ne referim la acel moment în care nu mai acceptăm jumătăți de măsură în propria viață. Nu mai testăm cu ochii închiși. Nu mai acceptăm să fim tratate ca un experiment. Nu ne mai oferim pe noi înainte de a ști cine suntem. E felul nostru de a spune: acum funcționez complet. Mă cunosc. Mă asum.
E clar? Ai înțeles? Tu pe unde te afli acum? Pot să te felicit că ai trecut la nivelul următor? Desigur. Felicitări!
***
P.S. Poate ai observat că am spus și „2.1”. Nu e o greșeală. În tehnologie, versiunile cu „.1”, „.5” sau „.7” sunt actualizări mai mici, dar importante: corecturi, reglaje fine, adaptări.
Metaforic, e la fel și cu oamenii. Dacă simți că te afli între două stări, între vechea tu și cea care încă nu s-a așezat complet — ești poate femeia 2.1. Și e perfect așa. Nu toate actualizările vin cu artificii. Unele se instalează în liniște. Cu răbdare. Cu respirații adânci. Cu mult curaj care nu se vede din prima. 🙂
Citiţi şi
Avem prea mulți arici și prea puține vulpi
Ce înseamnă să te simți copleșit
Reflexul urărilor de bine în epoca înstrăinării
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
