Când mi-a spus asta prima dată bunicul, eram de vreo două șchioape și ceva. El era așa, mai tradițional (noi spunem azi, „mai conservator”). La el în gospodărie fiecare își avea locul și rolul lui. „Fimeia îi cu melesteu’ șî pruncii, bărbatul cu toporul șî coasa, iar copchii cu mărunțâșurile din bătătură. Dacă vrei să arăți că ești barbat cu adevărat fă ce nu poate face fimeia!”. Asta era filosofia lui de viață și nu era deloc rea, doar că am înțeles-o cum trebuie mult mai târziu.
Bunica, și ea la fel de „conservatoare”, îi vorbea cu „’neata” (dumneata). Se ducea la el în țarnă, unde trăgea la coasă, așa cam pe când soarele era ridicat atât cât să-ți tragi pălăria pe ochi să nu te orbească, cu un șâp de rachiu, și-l întreba: „Dunitre, pentru aniază să tai găina ceea porumbacă, sau un un cucoșăl tânăr?”. Bărbatul dădea peste cap o dușcă, își ștergea gura cu dosul palmei și o prindea ștrengărește de mijloc, strângând-o bărbătește: „Lasă găina pentru cină, să am putere să-ți spun ceva la ureche când ne-om întinde. Pentru aniază fă un borș, acru, cu lobodă roșă, să mai taie sătea”.
Știu, timpurile s-au schimbat, lumea s-a emancipat, „decorurile” sunt altele, femeile au luptat din răsputeri pentru drepturile lor (și au reușit destul de bine și pe merit), doar că, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, în cele mai cazuri, exagerându-se, se ajunge, deseori, la situații dintre cele mai bizare și nu de puține ori ridicole: vezi cupluri unde rolurile se inversează, pur și simplu (știți povestea cu femeia care îi spune soțului ce să gătească pentru când se va întoarce de la meci, nu?), sau, mai nou, e destul să privim cine intră în saloanele de înfrumusețare și ce poartă (și cum) o substanțială parte a tineretului.
Bibi Andersson și Elliott Gould în Le Lien (The Touch), regia Ingmar Bergman, 1971
Vrem sau nu vrem, mai devreme sau mai târziu, rutina apare în orice cuplu, iar rezolvarea ei nu e neapărat la psiholog (acolo se caută soluții la probleme mult mai serioase), cât mai degrabă în „filosofia” bătrânilor. E bine și „cur în cur” prin bucătărie, și la tras cu aspiratorul, dar prea multă „șoldăneală” întinde discret, centimetru cu centimetru, covorul rutinei perverse, cea de care vorbeam mai devreme. Îți place, bărbate, să faci și o tocăniță, mai afumată, așa „ca la mama acasă”? Ești liber, și chiar e super să-i faci o surpriză soției/iubitei, când se întoarce de la coafor. Dar ciondăneala cuplului din bucătărie cu „Nu mai pune atâta sare!”, „Iar trântești cratița!” și atâtea altele, oricâtă iubire ar plana deasupra voastră, nu ajută și nu întărește relația din cuplu. Când femeia e în bucătărie, tu amintește-ți că trebuie să completezi apa la mașină și că de mult n-ai mai tras cu aspiratorul prin ea, de exemplu. Dacă seara veți mirosi amândoi la fel aproape sigur veți adormi spate-n spate.
Citiți și Psihologia dragostei la bărbați
Orice s-ar spune și s-ar insinua, invocând toate regulile moderne și arătând cu degetul către prejudecăți, o mică „departajare a funcțiilor” în gospodărie nu strică. Arată-ți bărbăția, nu neapărat împingând tu căruciorul, ci luându-i din brațe pruncul. Nu încercând să rezolvi integrame mai repede decât soția/iubita ta îți arăți bărbăția (oricum te va întrece cu mintea ei mult mai ascuțită), ci cărând butelia, desfundând chiuveta, reparând priza, schimbând roata (chiar dacă sunteți cu mașina ei) și cărând sacoșele mai grele de la supermarket, fără să bodogănești și să aștepți mulțumiri. Deschide ușa la taxi să urce ea, mergi pe partea străzii când sunteți la plimbare pe trotuar, ține-i paltonul, dă-i mâna când coboară din autobuz… Nu sunt gesturi chiar cum spunea bunul, „ce nu poate face femeia”, dar cântăresc greu în balanța bărbăției, și dacă vei face întocmai, ea va fi mai nerăbdătoare să te „întinzi” seara lângă ea, iar tu vei avea multe să-i „șoptești la ureche”.
Guest post by Dan HașDean
Atena, aprilie 2021
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Autenticitatea, bărbăția, masculinitatea și vulnerabilitatea în relații
Povestea pantofilor portocalii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
