Iată că în timp ce pe scena Ateneului Român curg plin zilele celei de-a XX-a ediții a Festivalului George Enescu, pe 6 septembrie se împlinesc 67 de ani de când compozitorul și soţia sa, prințesa Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutaţi de Yehudi Menuhin. Vaporul “Ardealul” îi va duce la New York și de atunci vor mai trece doar 9 ani de grele încercări până când muzicianul va sfârși sărac și bolnav într-o cameră modestă de hotel din Paris…
Povestea de dragoste dintre Enescu și Maruca înduioșează și neliniștește. Pentru că iubirea nu este mereu aducătoare de noroc… Dar mai bine să vedem cum a început.
“Una dintre cele mai excentrice prezenţe din viaţa mondenă a începutului de veac XX a fost, cu siguranţă, Maria Cantacuzino, considerată pe drept cea mai frumoasă prinţesă aristocrată a vremii. Prietenă apropiată a reginei Maria, ea s-a iubit cu prinţul Mihail G. Cantacuzino, cu filosoful Nae Ionescu şi cu muzicianul Dinu Lipatti, pentru ca mai târziu să devină soţia marelui compozitor George Enescu.
Născută în 1878, într-o familie de boieri moldoveni din Tescani, tânăra timidă cu părul negru-arămiu, înaltă şi cu râs cristalin, a fost cerută de soţie, la 18 ani, de un boier muntean din marele clan al Cantacuzinilor, Mihail. Pentru Maruca, cum o alintau toţi, ochii nu s-au mai uscat deloc după ce a descoperit că acesta iubeşte mai mult vinul şi domniţele de consumaţie, în contrast cu dragostea ei timidă. Şi-a prins soţul inşelând-o cu sora ei Mai mult, pe parcursul relaţiei lor îşi prinde soţul în pat cu sora ei, Nellie. Acest lucru o determină să ceară divorţul, dar Mihai o imploră să-l ierte măcar de dragul celor doi copii pe care îi făcuseră împreună. Nu poate să se despartă decât psihic de el şi decide să rămână sub acelaşi acoperiş.
La puţin timp după această ruptură, Mihai Cantacuzino moare într-un accident de maşină, tragedie care o face pe Maruca să o ia pe altă cale şi să i se deschidă apetitul pentru aventură. „Anturajul select a făcut-o să beneficeze de cea mai înaltă instruire în spiritul filosofiei şi al artei. Aşa l-a cunoscut de fapt pe marele Nae Ionescu, alături de care a trăit o iubire devastatoare”, povesteşte istoricul Dan Falcan. Filosoful a rămas impresionat de vitalitatea ei, deşi era cu zece ani mai în vârstă.
A încercat să se sinucidă de mai multe ori
Prietenia lor, nota prinţesa, era una „eterică, în domeniul transcendental al spiritului”, dar nu excludea dintre calităţi virilitatea lui. Relaţia lor nu a fost una lipsită de precipitaţii, deşi s-a consumat vreme de şapte ani. Între timp, viaţa ei sentimentală lua foc, astfel că, în acelaşi timp se îndrăgosteşte la prima vedere, într-o noapte de Revelion, de marele George Enescu, chemat să cânte la curtea reginei Maria şi a lui Ferdinand. Prinţesa s-a îndrăgostit la prima vedere de marele compozitor George Enescu Biografii muzicianului spun că acestuia nu i-a picat tocmai bine să fie muzician la curtea prinţesei din Sinaia, cu atât mai mult cu cât, în acea vreme el era considerat doar un simplu lăutar. Deşi se îndrăgosteşte nebuneşte de ea, Enescu este nevoit să plece în Franţa după terminarea războiului. Un alt motiv de depresie pentru prinţesă, pe lângă despărţirea de Nae Ionescu. Aşa ca, imediat, Maruca decide să se sinucidă turnându-şi acid pe faţă. Un gest extrem şi greu de înţeles, mai ales că era obsedată de frumuseţea ei. “Fiecare apariţie a Mărucăi era un adevărat spectacol de feminitate. Cu toate astea, una dintre marile ei manii era aceea de a sta pe întuneric. Nu a fost prima dată când a încercat să se sinucidă. A fost urmărită parcă de blestemul sinuciderii tatălui său, fapt care i-a declanşat aceste stări depresive”, explică Falcan. Dupa tentativa ei de sinucidere, Enescu s-a întors de urgenţă la Bucureşti, acolo unde a cumpărat o casă, pe Calea Victoriei, în care i-a fost alături. Între timp, în 1937, s-au căsătorit.”
Continuarea o găsiți aici.
Dar și Stelian Tănase, cu un condei mai rece, scrie despre pasiunea sinucigașă a Marucăi pentru Nae Ionescu.
“În iunie 1930, Nae Ionescu se separă de soție fără să divorțeze vreodată…și începe legătura amoroasă cu Maruca Cantacuzino pe care o vizitează în palatul de pe Calea Victoriei. Legătura devine repede cunoscută. La București nimic nu rămîne secret. E întîi un zvon, apoi bîrfă, apoi nu mai e un secret pentru nimeni. Nici Nae Ionescu nu se ferea, nu venea pe ascuns, se afla adesea în salonul ei plin de musafiri, ca amant oficial. Totul se petrecea sub ochii ingăduitori ai lui Enescu, firește, amantul părăsit. Se povestesc multe scene de către cei inițiați în secretele lor. Adevărul este greu de descifrat azi. Iată una – Într-o seară, George Enescu, aflat Sinaia, se întoarce la vila Luminiș unde locuia cu prințesa, și o găsește în dormitor cu Nae Ionescu. Nae Ionescu are o replică asasină – Ieși afară stîrpitură! Enescu s-a executat.”
Citiţi şi
