Există oameni pe care îi întâlnim cu scopul precis de-a ne marca existența și fac asta nu pentru felul în care arată ori pentru cum vorbesc, ci pentru ceea ce simți tu cât te afli în preajma lor! Ce-i drept, un bărbat înalt, elegant, cu-n discurs bine și cu vastă experiență, stăpânit, matur și puternic, nu poate trece neobservat nici fizic, însă acolo, în ziua aceea, în clipele acelea s-a petrecut mai mult decât atât… El a privit-o, roșind copilărește și a ascultat-o cu atenție, în timp ce-și atingea fața cu degetele lungi ale mâinii drepte, iar ea i-a răspuns aidoma. Se simțeau vibrații puternice de ambele părți ale mesei la care erau așezați, însă erau emoții delicate, oneste, nemaitrăite. Sau cel puțin niciunul dintre ei nu-și amintea să se fi petrecut asta de curând…
I-a strâns mâna fragilă cu oareșce putere, în momentul prezentărilor, iar ea, la rându-i, a încercat să-i răspundă pe măsură, deși se simțea vlăguită. Cu capul puțin aplecat într-o parte, îl privea și își simțea sufletul zâmbind inexplicabil. Fără să jubileze, deși ar fi făcut-o zgomotos, căci așa simțea cu toată ființa, continuă să-l cerceteze curioasă. Focul ce începu să se încingă ușor și să-l ardă mocnit în piept, el părea că-l stăpânește ceva mai bine, ajutat probabil și de poziția mai autoritară, pe scaunul negru, din piele, așezat vis-a-vis și pe care se mișca, din când în când, vizibil agitat.
Ea treptat devenea oxigenul necesar reaprinderii focului stins de ani în pieptul său, iar el avea să devină viața din viața ei! În tihna în care domnea confortabil de la o vreme, ei îi lipseau pulsul intens, sângele pompat și însăși acțiunea de trăi și nu cea de-a exista… Îi fixă ochii preț de câteva secunde, iar privirea lui îi mărturisi totul: și el voia să trăiască! Și el voia să facă toate câte n-a făcut, dar și-a dorit, toate câte a visat, însă nu i-a fost cu putință! Textual începuseră să rezoneze de la primul cuvânt, dar ce s-a petrecut în ziua aceea, în încăperea aceea, se transforma în ceva aidoma unui vis straniu sau unei regăsiri mai presus decât puteau percepe cei doi. Atunci.
În mod nefiresc de firesc se petrece ceva în Universul acesta, atunci când sufletele ce trebuie să se întâlnească se întâlnesc! Emoțiile, vibrațiile, gândurile, zilele și fracțiunile de secunde se unesc într-o perfectă congruență, astfel încât cei doi să devină unul, neavând vreo legătură cu uniunea trupească… ci una aproape ireal de profundă, fiindcă la prima lor întâlnire cei doi nu s-au privit ochi în ochi, ci suflet în suflet…
Pe Ștefania o găsiți întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Un kilogram de… bucurie, vă rog!
Ea ar fi trebuit să vadă, să știe, să mă vadă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
