Nu-l mai văzuse de trei ani. Era primul ei iubit, plecat chiar din luna în care se despărţiseră tocmai în Japonia. Și cu care nu mai ţinuse legătura doar pentru că atunci îi urlase, aruncându-i lucrurile pe scări, să nu aibă curajul vreodată în viaţa asta să mai dea ochii cu ea. Şi el nu l-a mai avut.
Curând după aceea, când încă furia era proaspătă, caldă, adună toate lucrurile pe care nu apucase să i le arunce, îngrămădind haine de-ale lui cu amintiri comune şi scrisorile începutului. Nici măcar bijuteriile primite cadou de la el, de-a lungul anilor de relaţie, nu scăpaseră. Pe toate le înghesui în două sacoşe mari, inestetice şi le transportă într-o zi până la ai lui. Le lăsă pe prag şi sună la uşă. Pe când mama lui o deschidea, ea era deja în maşină, aprinzându-şi, nervoasă, a nu ştiu câta ţigară din ziua aceea.
De atunci, treptat, mânia şi amintirile urâte – de altfel, deloc numeroase – se estompară, iar sentimentele, rebele, începeau să revină, tot mai puternic, purtând fără sfială nimbul nostalgiei şi al distanţei în timp şi spaţiu aşternută între ei. Începuse, astfel, să-şi dorească să-l revadă – măcar întâmplător – şi-şi făcea nenumărate scenarii în legătură cu această primă reîntâlnire. Oare ce se întâmplase cu el? Rămăsese în Japonia, altfel ar fi fost imposibil să nu fi aflat câte ceva, doar locuiau în acelaşi oraş. Nici prietenii comuni nu spuneau nimic, iar ea nu ar fi întrebat nici în ruptul capului. Şi nici măcar cont pe reţelele de socializare nu avea.
Doamne, şi din ce motiv stupid se despărţiseră. Aflase de plecarea lui şi îi ceruse să renunţe, dar el îi promisese că avea să se întoarcă la ea. Să-l aştepte. Dar în perioada aceea ea cunoscuse şi alţi bărbaţi şi, pur şi simplu, simţea că-şi pierde vremea şi tinereţea cu cineva ale cărui intenţii nu sunt deloc serioase, în timp ce oportunităţile trec pe lângă ea şi nu se mai întorc. Şi aşa era. Nu s-au mai întors. Până la urmă, rămăsese singură, oricât de mult se străduise să prindă alt tren. Relaţiile se succedaseră rapid, nimic serios. Se pierduse între o aventură de-o noapte şi dezamăgirea produsă de ultimul iubit care nu pregeta să o înşele săptămânal.
Trei ani de când poate nu trecuse zi în care să nu se gândească la el. Oare îi simte gândurile? Oare a iertat-o? Oare…
De aceea, când o sună mama lui, îngheţă cu telefonul în mână. Îi ocolise cât putuse de atunci, iar dacă întâlnirea era inevitabilă, se făcea că vorbeşte la telefon, că-şi caută ceva în geantă sau că i s-a desfăcut şiretul, chiar şi când purta pantofi cu toc.
O sunase să-i spună doar că „aia mică” e în vizită la ei şi că a umblat în lucrurile pe care ea i le adusese acum trei ani, lucruri pe care le păstrase cum le primise. Şi că e ceva care, totuşi, îi aparţine.
Refuză, evident, deşi emoţia îi sugruma vocea şi îi apăsa sălbatic pieptul. Atunci, femeia de la capătul celălat al firului îi spuse:
– Nu te-aş fi sunat după atâţia ani dacă nepoţica mea, fata lui Dorin, nu ar fi găsit un pacheţel şi o scrisoare. Sunt nedesfăcute, iar Dorin m-a rugat la telefon să ţi le înapoiez. Nu ştiu, ce sens mai are, dar nu vreau să-l necăjesc tocmai acum, în prag de divorţ. Vii?
Tăcerea ei o forţă să marşeze.
– Fata mea, dacă vrei, eu le arunc. Dar Dorin insistă. Vrei să le desfac eu, deşi nu e treaba mea…
– Da… Nu… adică, cum vreţi.
– Of, Diana. Le desfac. Dar mai bine… în fine. Este o cerere în căsătorie scrisă de Dorin înainte să vă despărţiţi şi un cadou pentru tine, nişte cercei de la Watchshop… nu a mai apucat să ţi le dea… Mai bine veneai să le iei. Îmi pare rău. Le-a găsit Diana – că tot aşa o cheamă şi pe nepoată-mea – înfăşurate în nişte tricouri de-ale lui Dorin din sacoşele alea pe care mi le-ai lăsat în prag atunci, după ce a plecat Dorin în Japonia…
Dar Diana nu o mai auzea. Plângea înfundat, blestemându-şi tinereţea nărăvaşă…
Citiţi şi
Bijuteriile pentru bărbați – între tradiție, simbolism și stil personal
Prostia omenească și prostia românească
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
