Am fost să fac o plimbare, iar în drum spre casă, pentru că ploua cu stropi mari, m-am adăpostit un pic într-o staţie.
Acolo, o domnişoară de 17 ani aştepta 17-le. Spunea: off, nu vine odată, nu o să ajung la timp. La care eu: vei ajunge la întâlnire, te va aştepta iubitul! Ea atunci îmi spune: de unde ştiai că merg la întâlnire? Şi i-am zis că am avut şi eu 17 ani, că e tipic comportamentul când te dichiseşti, te uiţi la ceas, te uiţi după bus şi îţi bate inima cam tare:).
Am râs amândouă.
Apoi m-a întrebat câţi ani am, la ce şcoală învăţ şi dacă eu am iubit sau nu. I-am răspuns…17-le nu venea, iar ploaia cu stropi mari nu se domolea… aşa că am început să povestim.
Îmi spunea că ce păcat că băieţii buni nu mai există. Am îndrăznit să o contrazic şi să îi spun că există, dar că sunt pe cale de dispariţie. Şi că, în mare parte, noi, fetele, suntem de vină. Şi asta pentru că ne oferim pe tavă, cu fundă roşie cu tot!
Din partea ei a urmat o tăcere…
I-am spus:
Ştii, băieţii cum îşi pun pălăria pe cap, aşa le stă! Ei când au bifat multe sunt macho, tu, dacă o faci cu mulţi, eşti panaramă!
La început e totul roz, îţi va spune că îţi dă şi stelele de pe cer, că vrea să îl ajuţi să se schimbe, că te iubeşte, că eşti totul pentru el şi îţi va spune cât eşti tu de frumoasă.
Ar fi ceva să îi zici că eşti în stare să te uiţi şi singură în oglindă, că eşti în stare să îţi vezi defectele, calităţile şi să te accepţi!
Ar fi ceva să vadă că nu eşti proastă şi că vorbele goale nu sunt de ajuns.
Ar fi ceva să ştie că în sufletul tău nu intră oricine.
Ar fi ceva să nu fugă când vede că te duce capul, căci, dacă fuge, e un caz pierdut.
S-a uitat la mine şi a început să îmi pună întrebări…
Aşa că am continuat:
I-am spus că e firesc la vârsta asta să plângi după un nimeni, că plângi şi la 18, 19, 20 de ani… până te saturi şi îţi dai seama că nu are farmec, îţi strici ochişorii!
A râs…
I-am zis că sunt două variante şi că e simplu. Ori îţi vezi de ale tale şi investeşti în tine şi, când e să îl întâlneşti, o să fie al tău! Ori eşti în trend şi nu îţi pasă că îţi baţi joc de tine şi de corpul tău.
Că majoritatea băieţilor, după ce te-au bifat, ori îţi spun: am bacul, trebuie să învăţ ori că ai fost o târfă ieftină şi prea naivă… depinde cât de şmecher vrea să pară.
I-am spus să nu se lase păcălită de ce vede, că tinerii frumoşi, pe cât de fain şi tare au ambalajul, pe atât de goi sunt pe dinăuntru.
Să nu se lase păcălită nici de maşina pe care o conduce bunăciunea de băiat, că este din banii lu’ tata, iar el habar nu are cum se face banul, că de trântori e plină lumea…
Mi-a mulţumit.
M-a întrebat despre bolile cu transmitere sexuală. Pentru că m-am implicat în proiecte pe acest subiect, am ştiut să îi răspund şi să îi explic ca să înţeleagă.
Mi-a mulţumit iar pentru tot ce i-am spus şi mi-a zis că eu nici nu îmi pot imagina cât de bine i-a prins că a vorbit cu mine.
Eu i-am spus că îmi doresc să ţină cont de ce i-am zis. Că eu nu cred în coincidenţe, că nu cred că ne-am întâlnit degeaba.
Şi că dacă băiatul cu care urmează să se vadă nu merită, să meargă cu 17-le în altă direcţie, să îşi sune prietenele şi să se distreze!
Şi să îşi pună mereu întrebarea, atunci când nu e sigură în legătură cu vreun mascul feroce… Merită? Comportamentul lui faţă de mine îmi dovedeşte că merită? Faptele lui îmi arată că merită?
Sau merit ceva mai bun, ceva mai mult?
Şi atunci va şti dacă respectivul e dintre cei pe cale de dispariţie sau e cel comun.
Şi pentru că 17-a venit, în sfârşit, iar ploaia s-a domolit, ne-am luat rămas bun şi fiecare am plecat pe drumul ei.
PS: M-am gândit sa vă povestesc despre asta, că poate mai merge vreo domnişoară la întâlnire azi!
Guest post by Otilia Boldizsar
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Sfaturile unei mame pentru fiul ei căsătorit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
