Dimineața își pierde din farmec și sens, dacă vine după o insomnie profundă cu multe sincope sufletești. Lucrurile din jur ți se par dezordonate, nu mai găsești cafeaua rămasă pe masa de lucru de ieri, iar dinamica zilei este dată ireversibil peste cap. Ești năuc sau năucit în căutarea unui semnificații care să explice ceața sau să diminueze din ambiguitate. Până la urmă, cafeaua are rostul ei! Te introduce, de vrei sau nu, într-un univers al facerii, al începutului. Urmează caruselul!
Deci, încă sunt vești bune pentru tine și insomnia ta apăsătoare care nu încetează să te macine pe interior, folosind neliniștea din tine pe post de adversar. Suntem, până la urmă, cei mai aprigi dușmani pe care îi avem și pe care nu îi cunoaștem. Privitul în oglindă a devenit un clișeu, acum lumea se uită în telefon când vrea să-și verifice look-ul sau să-și ajusteze linia sprâncenei cu nasturele de la bluză. Pentru a renunța la sentimentul singurătății, suntem dispuși să mutăm munții din loc!
Am ajuns să fim un produs pe piață. Trăim pentru alții! Aspirăm la lucruri exteriore și urlăm din toți plămânii că vrem să fim fericiți. Dar nimeni nu ne spune că dacă te simți gol pe dinăuntru nu poți fi fericit! Persoanele care resimt această pacoste preferă să scrie asta pe facebook în așteptarea unor blestemare de like-uri. Să curgă like-urile. Vei fi deep atunci… și fericit!
Cu telefonul în mână ne vedem goi! Oglinda este desuetă!
Și asta sună a clișeu, însă ne lovim prea des de efectele acestei vacuități generalizate. În acest cadru ușor înghețat, ușor încremenit într-o dinamică proprie neinteligibilă, apare un pisc în patul tău când faci ochii mari dimineața devreme după nemiloasele insomnii.
E perna ei! E perna ei lângă perna ta! Amândouă stau buză-n buză pe patul tău.
O pernă face cât mii de cuvinte! Unde este ea? De ce nu mai este? De ce nu ai renunțat să mai așezi perna ei lângă perna ta din moment ce este evident că nu folosește la nimic? Poate ai lăsat perna la locul ei pentru a crede în continuare? Poate o mai aștepți să te surprindă cu tumultul ei sufletesc și cu nunațele de gri pe care le are pictate în suflet.
Abonați și bolnavi la Adevărul!
Sunt multe întrebări pe care cafeaua le augmentează. Te împinge să explorezi sensul dincolo de imediatele incertitudini ale sufletului. Aici, în liniștea unei cafele, când reușești să te oglindești în sine, poate adevărul va zâmbi. Poate nu azi, poate mâine, cândva, vei primi un răspuns, pe care cei de la google nu l-au descoperit acolo. Trist este faptul că dacă s-ar lansa o aplicație „Adevărul”, care să-ți spună adevărul despre tine, aproape toți am fi abonați. Abonați și bolnavi. Poate sunt eu bolnav de pesimism și am ochelari de cal, însă aici mă situez cu perspectiva modernă asupra oamenilor. Filosofie! E deep din nou!
În fond, de ce conteează așa de mult o pernă?
Poate perna ei simboliza, până la urmă, faptul că nu ai fugit! Și de ce, mă rog, să fugi?
Poate pentru că în viața este mai ușor să fugi! Sensibilitatea scăzută a unui cuplu spre arta compromisului nu face decât să crească compromisul pe care fiecare îl face cu sine. La ce mă refer mai exact? La ceea ce popular sună cam așa: „Mi-am călcat pe suflet ca să…”.
Până la urmă, am rămas cu perna ei! O privesc cu neliniște și umor, dimineața, la o cafea cu lapte fără zahar.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
“Sunt într-un proces de dezvoltare personală.” Sună COOL, nu-i așa?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
