În istorie s-a consemnat întotdeauna că în timpul molimelor conducătorii erau slabi sau ticăloși sau fanfaroni, îndeobște banali bufoni obsedați de sine, narciși ridicoli și periculoși. Îți vine să spui că Dumnezeu e sus și vede și lucrează și, din vreme în vreme, mai pălmuiește cea mai nereușită lucrare a sa: omul. Trezește-te, om! Cine știe? Misterioase sunt căile Domnului.
Nu altfel a fost și epoca acestui șarlatan vânzător de iluzii (https://www.catchy.ro/cine-are-si-cine-nu-are-dreptate-in-cazul-trump/103109), care tocmai se încheie în Statele Unite ale Americii.
Desigur, nu Trump a degustat pangolinul în Wuhan (nu era un pangolin din aur, poate de aceea), iar China poartă o imensă responsabilitate pentru lumea în care ne-am trezit.
Dar în SUA domnea, de patru ani, o insultă la adresa decenței. Un demagog de manual, care nu a făcut decât să dea apă la moară violențelor și să conducă prin hatâr, forțând permanent limitele democrației.
Se vor salva americanii cu veteranul Biden? E puțin probabil. S-ar putea să nu fi băgat noi de seamă, dar chiar și lumea de după războiul rece s-a încheiat.
Cetățenii iese îndeobște la pensie la 60-65 de ani. Dacă nu sunt cetățeni speciali în statul român, atunci ies la cel mult 40. Bine, și dacă nu sunt politicieni, mai ales americani. Atunci nu ies niciodată. Există, desigur, și varianta nemuririi, dar de nemurire se bucură, după cum știm, doar cetățeanul universal Ion Iliescu.
Să nu ne abatem de la idee: Statele Unite ale Americii nu mai sunt singura putere a lumii și în general globalizarea ne-a adus împreună, deși suntem tot mai dezbinați. Oamenii n-au dus niciodată lipsă de paradoxuri.
Suntem mai vulnerabili ca oricând, legați într-un supralanț de tragedii, într-un tablou din care nu mai vedem decât bucăți. Parcă am trăi în filmul de cinema Babel.
Trump (care nu are acces la idei) lasă Statele Unite ale Americii învinse în lupta nu cu noul coronavirus, ci cu noua lume care s-a ridicat în timp ce americanii se admirau în apa unui trecut în care au salvat Europa în două războaie mondiale și au înălțat capitalismul-Dallas.
Ce se mai consemnează întotdeauna în istorie: niciodată nu știi dacă acești conducători slabi au grăbit sfârșitul imperiilor sau, dimpotrivă, sfârșitul imperiilor deja începuse de decenii, iar conducătorii slabi sunt mai degrabă efectul, nu cauza.
Moștenirea lui Trump: America nu a devenit mare din nou, America a devenit tot mai izolată și mai detestată, pe un pământ care, așa cum a profețit chiar și Baba Vanga din Bulgaria, nu ne mai rabdă mult, dacă nu redevenim oameni.
Moștenirea lui Trump e această Americă după chipul și asemănarea sa, în care au prosperat doar kitschul, vulgaritatea și ura.
Sau poate că, de fapt, este invers și Trump, acest milionar aberant și toxic, a fost, totuși, doar o oglindă a ceva mai adânc și mai grav. Sau – cel mai probabil – răspunsul este ca de fiecare dată: și, și.
Și se mai consemnează ceva întotdeauna în istorie: niciun sfârșit de imperiu nu a fost blând.
Să ne pregătim.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Prostia omenească și prostia românească
UMOR! Lucruri care sunt diferite în Europa (după americani)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
