Ducă-se, să-l f_t!

18 May 2015

L. PopescuMi-a spus zilele trecute o prietenă că a obosit să trăiască. Are aceeaşi vârstă cu mine. Bem cafea şi vorbim în şoaptă. Nu, nu punem la cale nimic interesant.

A obosit să trăiască pentru că are o mare şi cruntă dependenţă. De 21 de ani e dependentă. Nu poate gândi, nu poate mânca, nu poate bea, nu poate râde, nu poate plânge. 21 de ani ori 365 de zile, rezultă aproximativ 7665 de zile şi 7665 de nopţi trăite cu dependenţa asta. În multe nopţi aştepta dependenţa să vină acasă, în timp ce ea legăna copiii şi le punea comprese reci.

De câteva ori dependenţa a părăsit-o pentru una din prietenele ei, pentru colega de serviciu, ba chiar pentru soţia celui mai bun prieten, dar ea a rămas dependentă. Rămânând aşa, dependenţa s-a întors şi i-a spus: ”Iartă-mă!”. Ea a iertat şi s-a scufundat şi mai tare în neputinţa de a se salva. Odată, fata asta a încercat să se sinucidă, dar atâta bun-simţ a avut, încât a renunţat. ”De mila mamei mele”, mi-a spus.

Acum, cel mai grav (sau cel mai bine) este că nu mai poate suporta dependenţa. A devenit atât de grea, încât nu o mai poate căra în cârcă. A obosit. Mi-a spus că începe să simtă o fisură în sufletul ei. Fisura aceea o lasă rece la gândul că el, dependenţa, va pleca din nou de acasă. ”Ce vei face atunci?”, am întrebat-o. ”Ducă-se, să-l f_t!”, mi-a spus încet, cu privirea în gol.

domestic-violence-movie-LGBT

Când ne întâlnim, laolaltă, ea este cea mai comică, ne face să râdem cu lacrimi, fără ea nici nu vrem să mergem la pădure. Când suntem doar noi două, uneori, mă face să plâng. Atunci îmi povesteşte despre caracterul dependenţei, cum a umilit-o, cum a bătut-o, cum i-a smuls părul din cap, cum i-a rupt trei coaste, cum i-a spus: ”Dacă mori, nici nu mă interesează unde te’ngroapă mă-ta!”.

După toate astea, ea rămâne dependentă, dar începe să realizeze ce şi-a făcut. Spune că nu, nu este o victimă! Dependenţa a profitat de bunătatea ei. Atât. Nu l-a înşelat niciodată, găteşte dumnezeieşte, nu şi-a scăpat copiii din ochi o clipă. Nici nu mai poate plânge. Îmi zice: ”La ce bun? Este destul. Dumnezeu a văzut destule, nu-L mai supăr şi eu. Lacrimile trebuie să curgă cu un rost, nu ca apa pe gârlă”.

Prietena mea crede în Dumnezeu. Odată am surprins-o că scria.

-Ce faci acolo?

-Scriu rugăciuni. Dacă le scriu, ştiu sigur că în ziua aceea nu am uitat de El.

Eu ştiu că nici Dumnezeu nu a uitat de ea. A strigat odată, în faţa noastră, dependenţei sale:

-Iuda, nici 30 de arginţi n-ai luat pe mine!

Noi toţi am tăcut. Stiam că aşa este. Dependenţa ei a rânjit sinistru şi i-a răspuns: ”Taaaci!”



Citiţi şi

5 jocuri de iarnă pentru copii benefice și pentru adulți

Mama – în rolul principal al Eroului

Eva

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Emanuelia / 27 February 2016 20:08

    Dependenta e legata de un anumit stil de viata, decat de persoana. O inertie din care nu vor sa iasa nici unul. Poate doamna asteapta un moment in care el sa realizeze ca a gresit si va decide sa se schimbe, dar…pentru oamenii care desconsidera in mod repetat si pe termen lung pe altul – parintele care a desconsiderat un copil, soacra care si-a barfit ani de zile nora, familia care o etichetat gresit o ruda, iubitul, sotul, care nu isi respecta partenera si invers – schimbarea ar insemna sa recunoasca ca ei au fost cei care au gresit. Cu cat lipsa de respect s-a manifestat mai agresiv si pe termen mai lung, cu atat mai greu se vor schimba, din contra, vor gasi niste explicatii stiintifico-fantastice cu care sa-si justifice comportamentul. Doar daca cel vizat rupe relatia si are calea lui separata de ceilalti, pot aparea unele mici imbunatatiri.

    Reply
  2. dana / 27 February 2016 13:22

    La un moment dat se termina toate resursele ei interne si atunci e gata. Doamna e plina de resurse sau asa a fost educata sa fie.

    Reply
  3. Kaa / 20 May 2015 11:21

    Lipsa curajului, și nu dependența, ne face să zăbovim lângă cineva cu care aflăm că nu am învățat să-mbătrânim, cineva alături de care nu ne mai putem privi cu demnitate în oglindă.
    Am fost dependentă de un om pe care mi l-am dorit tată, pentru că plecarea de lângă cel biologic m-a speriat. Nu mai eram protejată. Voiam să fiu. Am găsit repejor altul. Cel de-al doilea nu mi-a făcut rău fizic niciodată. Doar că m-a făcut jucăria lui și nu m-a lăsat să cresc. Ba mai mult, mi-a arătat ce urâtă poate fi lumea, ce răi pot fi oamenii și cum dragostea oarbă te lipsește de toate celălalte felurie iubiri din afara coliviei…
    Mi-a fost groaznic de frică să zbor din ea, din colivia sigură și caldă și plină cu bunătăți, dar uitându-mă cu alți ochi primprejur, am văzut murdăria care-mi amputase încrederea în el, cel cu cheia închisorii mele.
    Dar am zburat după 19 ani și-un pic, fără să-mi fac vreun plan de aterizare în alt loc încuiat. Și sunt bine. Orfană, da, dar întreagă și demnă de a mă uita zâmbind îl oglindă.
    Curaj, oameni buni, avem resurse nebănuite. 🙂

    Reply
  4. Dana / 20 May 2015 8:16

    Imi pare rau pentru femeia dependenta ca nu renunta la acel… era sa zic om… Este vorba de o dependenta creata de lasitate, de teama sau de lenea de a se scutura de dependenta si de a intra intr-o viata noua. Da, am vazut femei carora le era prea lene sa se descotoroseasca de sotul bataus, muieratic si arogant. Au impresia ca viata lor s-a sfarsit si ca nu vor fi in stare sa isi croiasca un drum fara… dependenta. Stiu cum e. Am fost si eu dependenta 4 ani. Cand fetita mea avea 1 an si sotul meu era “prieten” cu bona, i-am facut bagajul si i-am spus sa plece. Am trecut peste “sa aiba copilul un tata”… “ce spune lumea”… “mai rabda ca poate acum se indreapta”… tampenii… nici acum, dupa 25 de ani nu s-a indreptat. Dar nu mai e problema mea. Eu mi-am trait viata in liniste si armonie alaturi de fiica mea. Ii doresc dependentei sa mearga la psiholog, sa isi gaseasca curajul de a lua viata in piept, sa deschida ochii si mai ales mintea… altfel e pierduta.

    Reply
    • Cineva / 19 April 2018 19:47

      E simplu sa-i faci bagajul si sa-i spui sa plece celui care te insala, te minte, te face sa suferi, atunci cand iti permiti sa fii tu cea care ramane in casa si nu ai griji ca: oare unde stau, unde voi locui eu si copiii, cum ma voi descurca? Cred cu toata fiinta mea ca daca fiecarei femei abuzate i s ar oferi un cont cu o suma frumusica de bani, ar pleca in secunda una departe. Cica banii nu conteaza! Pfff….de fapt pt bani si ce pot ei oferi (casa, masa, sanatate, haine, scoala etc) suferim si ramanem victimele unor diavoli.

      Reply
      • Dana / 20 April 2018 14:36

        Vad ca ai dat un reply la comentariul meu.
        Cineva / 19 April 2018 19:47
        “E simplu sa-i faci bagajul si sa-i spui sa plece celui care te insala, te minte, te face sa suferi, atunci cand iti permiti sa fii tu cea care ramane in casa si nu ai griji ca: oare unde stau, unde voi locui eu si copiii, cum ma voi descurca? Cred cu toata fiinta mea ca daca fiecarei femei abuzate i s ar oferi un cont cu o suma frumusica de bani, ar pleca in secunda una departe. Cica banii nu conteaza! Pfff….de fapt pt bani si ce pot ei oferi (casa, masa, sanatate, haine, scoala etc) suferim si ramanem victimele unor diavoli.”
        De unde ai tras concluzia ca am primit bani?
        Mi-am permis sa raman in casa pentru ca stateam cu chirie pe care eu am platit-o mereu. Fostul sot nici serviciu nu avea. Ai idee prin ce am trecut ca sa nu mai fiu cu acel om? Am stat zile intregi nemancata ca sa aiba fetita mea, purtam pantofii pana cand si ei refuzau sa mai fie purtati. Am renuntat la atatea lucruri… Fiica mea a avut parte de educatie exceptionala pentru ca asa am vrut. Tatal ei nici pensie alimentara nu-i dadea. Si cand ii dadea, echivala cu 10 franzele pe luna. Cand mai dai replica cuiva, asigura-te ca macar stii 10 % din ce a trait omul respectiv.

      • axelle / 20 April 2018 16:30

        Buna, Dana! Fara a intra in polemici ,din curiozitate ai reusit sa scapi de “dependenta” pana la urma? Esti bine acum? Am vazut ca postul este de cativa ani ,de aceea intreb.Toate cele bune.

  5. CAMI / 19 May 2015 16:16

    Viata trece, indiferent cum….zilele noastre se scurg fara sa ne dam seama si vom ajunge la un moment dat sa facem un bilant al clipelor, al momentelor şi al zilelor fericite, traite pentru noi…si vom vedea ca nu avem cu ce face acel bilant pentru ca am fost prea ocupate sa fim….dependente….DE ALTII şi nu de NOI.

    Reply
  6. Crissy / 19 May 2015 9:59

    Nu se poate numi dependenta,mai degraba obisnuinta si lipsa curajului de a trai cu adevarat.Intrebari de tot felul se nasc in sufletulunei astfel de femei, ce va face singura cu copii, ce va spune lumea, ce vor spune copii mai tarziu?
    Dependenta asta este de fapt,o lipsa acuta de curaj si o imensa lasitate in fata ei, femeia curajoasa si frumoasa ,ajunsa intr-un impas cu ea. Speranta ca intr-o buna zi,el, cel pe care l-a iubit,pentru ca nu il mai iubeste sigur inca de la prima ocara, gest violent, umilinta, bataie.
    Isi tot spune obsesiv in mintea si in sufletul ei, cu speranta oarba si nesanatoasa; se va schimba intr-o buna zi si ma va aprecia pentru ceea ce sunt si am fost.
    Gresit, el, nu se va schimba niciodata alaturi si fata de ea, va fi acelasi, desi,disperat ca va fi parasit, nu ii va veni sa creada ca intr-un final ea s-a desteptat si l-a lasat in drum ca pe un prost, va implora, va promite si va jura pe rosu solemn, ca se va schimba la 180 grade.
    Femeie, fugi, nu se va schimba, este slut sufleteste si chiar daca toata viata vei fi tot tu vinovata pt tot si pentru toate, fugi,traieste-ti viata si fericirea. Asa cum odata, demult,am spus cu convingere si din toata inima; SI EU AM DREPTUL LA FERICIRE! Tot asa si tu, oricine ai fi, ai dreptul deplin la iubire si la fericire, chiar daca va fi ca toate acestea sa ti le oferi singura. Succes si curaj fara margini!!!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro