– Stimată Doamnă Doctor, am citit cu interes primul articol din „Poveștile unui ginecolog”, în care vă declarați iremediabil îndrăgostită de obstetrică și ginecologie, meserie pe care o practicați de peste 22 de ani cu aceeași pasiune. N-am uitat însă referirea la promisiunea pe care ați făcut-o față de Dvs. și față de unele din pacientele care au trecut prin mâinile Dvs., anume, citez: „le voi spune povestea, aşa, fără pretenţii, ca un doctor scriitor de rezultate, protocoale operatorii şi reţete.” Vă provoc astăzi, cu tot respectul cuvenit și mulțumindu-vă pentru timpul prețios pe care mi-l acordați, să vorbim despre o temă care, din câte am remarcat, este destul destul de controversată și necesită lămuriri și recomandări. Foarte multe femei se plâng de dureri în timpul contactului sexual, dar foarte puține ajung la doctor, preferând să se trateze după indicațiile găsite pe Internet sau sfaturile prietenelor, vorbesc din ceea ce am auzit direct. Desigur, jena de a merge la ginecolog surclasează câteodată impulsul de a efectua un control, e știut acest lucru. Din păcate, pentru că există multe cauze și forme ale acestei boli care afectează nu numai fizic femeia, ci și statusul ei emoțional, atrăgând urmări capabile să deterioreze însăși relația cu partenerul. Cum stau lucrurile, de fapt?
– Da, în fiecare zi avem câte o provocare, cea de astăzi, nu întâmplător, este despre sex. Nu despre partea plăcută, de care vorbește toată lumea, ci despre durerea fizică legată de contactul sexual, disfuncție sexuală numită în termeni medicali dispareunie. Statistica e îngrijorătoare: peste 60% dintre femei se confruntă cu dureri în timpul actului sexual, iar foarte multe ajung la medic doar când situația devine gravă. Ele preferă, după cum ați spus, să înlăture efectele, fără să ia în calcul faptul că trebuie elucidate cauzele, iar acestea pot fi multiple. Dar asta o află fiecare pacientă în timpul controlului, pentru că fiecare organism se manifestă diferit. Ceea ce vă spun acum este o poveste adevărată.
Noaptea e lungă, am băut cafeaua, urgențele rezolvate toate, deci… Citind un articol despre subiectul propus, care conținea povestea unei tinere care a trecut prin această – o pot numi traumă, pentru că povestea e dramatică – am realizat că nici măcar nu e o situație așa de rară, am avut un caz asemănător, la o pacientă tânără care a prezentat dureri intense vulvare la nivelul cicatricii post epiziotomie, după nașterea primului copil. Durerile acestea trenante o împiedicau să aibă o viață sexuală normală. Ne știam, o urmărisem pe parcursul sarcinii, o asistasem la naștere, ne admirăm și ne respectăm reciproc, așa că rezolvarea a fost simplă. Din punct de vedere chirurgical, o intervenție minoră, pe care am efectuat-o cu anestezie locală, ambulator, la o pacienta echilibrată, cooperantă. Mai sunt și cazurile clasice ale doamnelor aflate în perioada de menopauză, la care durerile la contact sexual datorate atrofiei vaginale sunt considerate apanajul vârstei, devenind, de multe ori, motivul pentru care renunță la relația sexuală în cuplu. Extrem de rare sunt însă situațiile în care pacienta are încredere în medic, iar medicul este dispus să asculte și să se implice. Din păcate. Acum, după atâția ani de practică, îmi este ușor să vorbesc cu pacientele mele despre sex, adică despre viață lor sexuală, despre normalitate. Îmi este mai greu uneori să le fac să își depășească temerile, complexele legate sexualitatea lor și realizez cât de mult rău poate face o educație rigidă, ciuntită, dogmatică. Acuzăm cu patos practicile hidoase de mutilare rituală a organelor genitale la fetițele musulmane, care încă se mai practică în ziua de azi, dar acceptăm pasivi lipsa de educație sau proastă educație sexuală în familie sau în școală sau în mass-media. Care pot fi un rău aproape la fel de mare, psihologic vorbind. Pentru că da, dreptul la o viață sexuală normală nu îl primim odată cu certificatul de naștere pe care scrie clar cărui sex genetic aparținem fiecare sau vizionand filme cu multe umbre gri, ci îl dobândim dacă avem un noroc chior și ne găsim partenerul perfect sau dacă primim educația elementară care ne ajută să facem alegerile potrivite.
— În articolul respectiv, tânăra spunea că, după multă frământare, încercări de a schimba partenerul, inclusiv stări care au adus-o la marginea depresiei, a efectuat un tratament chirurgical în urma căruia au dispărut cu desăvârșire durerile, iar mesajul ei se adresa tuturor femeilor din lumea întreagă care au aceste probleme, să înțeleagă că nu e vina lor și că există pentru fiecare caz în parte un remediu, în condițiile în care se mobilizează în vederea unui control de specialitate.
– Mă gândesc nu doar la cazul în sine de la care a pornit povestea cu un final fericit, ci la multele cazuri și povești care rămân nescrise pentru că nu au curajul să iasă la iveală, nu au curajul să își ceară dreptul la o viață normală. De fapt, o viață sexuală normală, fără probleme, este cel mai bun indicator al stării de sănătate, al normalității. Și asta se întreține, dragile mele. Am o prietenă, medic pediatru, care îmi spunea odată că este cel mai mare cititor de scutece căcălite pe lumea asta, și, parol, așa e. Aș putea să o parafrazez, nu se supără, și să spun că sunt cel mai tare cititor de vagine din aceeași lume. Așa cum ea putea să îmi spună dacă micuțul meu a mâncat ce trebuie, are o infecție sau o altă boală misterioasă, așa pot spune și eu dacă vă îngrijiți suficient, dacă vă faceți terapia de substituție, dacă aveți o alimentație corectă, dacă vă luați suplimentul de vitamina D. Lăsând gluma la o parte, fiecare vârstă a femeii poate fi cea mai frumoasă dacă vă îngrijiți din timp: verificând că sunteți bine printr-un control ginecologic anual sau, când este necesar, dacă apar probleme, discutând fiecare problema în parte și soluțiile cele mai potrivite, prevenind instalarea unor complicații legate de vârstă ( prin alimentație echilibrată, suplimente pentru prevenirea osteoporozei, activitate fizică susținută). Și încă un amănunt: cereți sfatul medicului dumneavoastră!
– Nu în ultimul rând, vă adresez o întrebare legată de educația sexuală, am văzut că ați mers prin școlile din Sibiu în acest scop, și, curând, veți participa la o lansare de carte în acest domeniu. Vă pot întreba despre ce eveniment este vorba?
Sursă foto: din arhiva personală
– Desigur, invit cu mare drag pe toți cei interesați la un eveniment care se anunță foarte incitant. Marți, 31 iulie a.c., se va lansa la Sibiu cea mai recentă carte a psihologului Mihai Copăceanu, apărută la nici o lună după deja cunoscuta carte „obligatorie” despre droguri. Volumul se intitulează „Dependența sexuală și riscurile sexualității” și se referă la multe aspecte importante legate de această problematică. E o carte nouă, extrem de bine documentată, complexă din punctul de vedere al conținutului, aducând perspective multiple (și soluții!!!) în dezbatere (să nu uit, lansarea va fi urmată de o dezbatere, așa că se vor putea pune întrebări și afla răspunsuri!), legate de relația dintre dependență și compulsivitate, adicția sexuală, dependența de pornografie, terapii, cum ar fi terapia de grup, terapia de cuplu/familie, terapia farmacologică. Extrem de important: ce riscuri implică lipsa educației sexuale în școli: prostituție, sarcini nedorite la adolescente, agresiuni sexuale, violuri. Cum recunoaștem un pedofil? Care sunt soluțiile? Ce pot face părinții? Impresionantă este și pledoaria în favoarea introducerii educației sexuale obligatorii în școli, pentru care ar trebui să insistăm cu toții.
-Văd că aveți volumul pe birou, veți participa în calitate de vorbitor la această lansare, ce fragment v-a atras atenția în mod special?
-Să vă citesc un pasaj despre încredere, pentru că e valoarea esențială în orice fel de relație și trebuie să ajungă în conștiința tuturor: „Încrederea necesită timp și răbdare. Ea se construiește zi de zi, an de an, se exersează și este provocată în întâmplări reale din viață, în special în momentele critice, în acele momente în care copilul are mai multă nevoie de iubirea și grija părinților, nu să fie mustrat și acuzat. Să ai timp să vorbești cu copilul tău, să ai discuții individuale, separate, în momentele de apropiere emoțională, seara înainte de somn, la masă sau când vă jucați împreună.” Un apel pe care îl adresez cu toată încrederea tuturor părinților, pentru că o educație sănătoasă e esențială în formarea tinerilor.
-Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în tot ceea ce întreprindeți!
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea, compasiunea și blândețea
Andropauza (menopauza masculină)
Când și cum se maturizează erotic un bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
